joi, 21 iunie 2018

Manifestări la bicentenarul nașterii lui Ion Ionescu de la Brad



Consiliul Județean, în asociere cu  filialele Bacău ale Asociației Generale a Arhiviștilor (AGA) și Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară din România (SIRAR), organizează, pe 23 și 24 mai un ciclu de manifestări dedicate bicentenarului nașterii primului mare agronom român, Ion Ionescu de la Brad, întemeietor de școli agricole și silvice.

Sâmbătă, 23 iunie – ne-a informat președintele Filialei Bacău a AGA, prof. Vilică Munteanu -, va avea loc, de la ora 10,00, la Universitatea „Vasile Alecsandri”, al XXVI-a Simpozion național de istorie și retrologie agrară din România, dedicat, în exclusivitate, vieții, operei și activității complexe a lui Ion Ionescu de la Brad. Pe 24 iunie, în curtea instituțiilor agricole din Bacău, de la ora 9,30, va avea loc dezvelirea bustului lui Ion Ionescu de la Brad. Tot pe 24 iunie, participanții la simpozion vor păstra un moment de reculegere la mormântul savantului, din satul Brad, comuna Negri, și va dezveli o efigie de bronz a omagiatului plasată pe monumentul funerar. Participanții vor vizita Casa memorială „Ion Ionescu de la Brad”, unde va fi dezvelită o placă aniversară.

Cu acest prilej vor fi difuzate volumul cu toate comunicările din programul simpozionului și un volum editat recent de ing. Ion Măzăreanu și dedicat savantului. De asemenea, se va bate o medalie, care va avea pe avers chipul lui Ion Ionescu de la Brad, iar pe revers vor fi trecute principalele sale funcții, și va fi realizată o insignă din alamă patinată cu chipul savantului și datele bicentenarului. În casa memorială va fi realizată și o expoziție cu documente și cărți despre opera și personalitatea celui aniversat.
Manifestările au loc în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Academia de Stiinţe Agricole şi Silvice, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Arhivele Naționale Bacău, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” și Direcția Silvică Bacău.
La evenimente sunt așteptați ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, personalități de la Academia Română şi filialele sale, Academia de Ştiinţe Agricole şi  Silvice, Universităţile  de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Institute şi Staţiuni de Cercetare Dezvoltare Agricolă din România şi din Republica Moldova, instituţii şi foruri ştiinţifice de profil din silvicultură, economie agrară, statistică, muzee, arhive, asociaţii, personalităţi din companii şi societăti de producţie din agricultură şi de industrializare a produselor agricole.

O personalitate care depășește limitele României

Ion Ionescu de la Brad a fost și inițiator al monografiilor unor judeţe, teoretician și practician, autor al numeroase lucrări şi studii de mare valoare, membru de onoare al Academiei României, revoluţionar paşoptist activ în cele trei provincii româneşti, personalitate complexă a secolului al XIX-lea şi îndreptăţit recunoscută de istorici, agronomi, silvicultori, economişti si statisticieni. Anvergura personalității sale depășește cu mult limitele României.
Ion Ionescu de la Brad este unul dintre promotorii ideii de unitate a românilor din cele trei mari provincii românești – a precizat Vilică Munteanu. A fost singurul revoluționar pașoptist activ în mișcarea revoluționară din Moldova, care a colaborat cu revoluționarii din Transilvania, cu Avram Iancu și fruntașii transilvăneni, a fost foarte activ în Revoluția de la București, unde a făcut parte din Guvernul provizoriu, și a fost vicepreședintele Comisiei Proprietății. De asemenea, a fost un militant unionist, pentru Unirea Moldovei cu Țara Românească”.
Chiar dacă la Revoluția de 1848 a fost exilat în Turcia, acolo beneficiind și de prietenia cu Alexandru Ghica, nu a fost tratat rău. Imperiul Otoman s-a folosit de cunoștințele lui, pentru că i-a modernizat economia agrară și a fost circa șapte ani administratorul moșiilor marelui vizir (al doilea om în imperiu). În acest timp a făcut călătorii și studii în imperiu, a scris monografii ale unor moșii din Grecia și din partea asiatică a imperiului, a făcut o vizită de documentare în Dobrogea (care era tot în imperiu) și a scris un studiu despre aceasta, în care punea problema perdelelor de protecție (astfel de perdele au rezistat 100 – 150 de ani, până după 1990 când au început să fie tăiate samavolnic).
După exil a revenit în Moldova, iar în 1857 a fost primul prefect al Bolgradului (care era în Moldova, după Războiul Crimeii). Atunci a făcut o descriere a zonei, care infirma teoriile că sudul Basarabiei ar fi locuit de bulgari și găgăuzi, nu de români.
Apoi a revenit la Iași, unde a participat la acțiuni unioniste, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza, imediat după Unire, l-a numit directorul Direcției de Statistică, nou înființată. Era un foarte bun economist, iar statistica nu-i era străină, ba chiar era un instrument de lucru al lui. La 1861, în „Calendarul pentru bunul cultivator” a prezentat și statistic evoluția agriculturii în Țările Române comparativ cu vestul Europei și America.
Ion Ionescu de la Brad a făcut școala primară la Roman. Numele de familie inițial, Isăcescu, i-a fost schimbat de învățătorul lui în Ionescu. A făcut apoi cursuri la Iași, unde a fost remarcat de Gheorghe Asachi, care l-a ajutat să plece la studii în Franța. În Franța, în afară de studii agricole a urmat cursuri de filozofie, de economie, de istorie, studii social-politice, dar a făcut și multe scurte călătorii în Elveția, în Germania, în Italia, în Spania.
La revenirea în țară, domnitorul l-a numit administrator al unei ferme zootehnice („văcăria domnească”), apoi a fost profesor la Academia Mihăileană.
După Unirea Pricipatelor, a contribuit la înființarea primei școli agricole, a primei școli de silvicultură, dar a avut o școală și la Brad (comuna Negri) unde elevii făceau practică pe moșia sa de acolo. Pratcica se făcea pe loturi mici, ca ale micilor gospodari, dar și pe suprafețe mari, ca ale moșierilor, pentru a se învăța principiile specifice administrării unor astfel de terenuri.
Domnitorul Cuza, după arestarea lui Ion Ionescu de la Brad în urma unor intrigi politice și reținerea sa la Mănăstirea Neamțului, l-a reabilitat și l-a cooptat în pregătirea reformei agrare, după care a fost numit inspector general al agriculturii din România.

Perioada băcăuană a vieții savantului

Mormântul de la Brad al savantului
În 1869, Ion Ionescu de la Brad s-a retras în localitatea la Brad (de unde și adăugarea toponimului la numele său, unde a răscumpărat împreună cu fratele său, istoricul Nicolae Ionescu, moșia pe care tatăl lor o administra.
Încă de când era inspector general s-a ocupat de agricultură și economia agrară în România. A luat trei județe eșantion – Dorohoi, Putna și Mehedinți -, pentru care a realizat monografii agricole și economice, lucrări în premieră la noi. A scris, însă, și câteva sute de articole, zeci de broșuri ușor de citit, cu sfaturi pe înțelesul tuturor.
Ion Ionescu de la Brad este considerat primul mare agronom al României, de talie europeană.
Municipiul Roman (unde s-a născut pe 24 iunie 1818) și comuna Negri (unde a trăit și a murit pe 16 decembrie 1891) au acordat titlul de cetățean de onoare savantului. Numele său este purtat, în prezent, de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, iar în Bacău a fost dat unei străzi și sălii de evenimente și cursuri a Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
La sfârșitul anului 2016, SIRAR Bacău l-a comemorat, la 125 de ani, pe Ion Ionescu de la Brad chiar în satul în care se află mormântul său.