Articol scris de: Mihai Caba
Partea a II - a
A venit şi rândul mesajului veteranilor Luminii
ieşene. La început, acesta a fost adresat tuturor participanţilor într-o „manieră
topârceană”; 20 martie 1896 fiind şi ziua naşterii poetului „chiriaş
grăbit” al dulcelui Târg al Ieşilor.
„Vă salut, Oameni Lumină, potrivindu-mi bine versul,
Că mereu înspre
Lumină v-a fost totdeauna mersul,
.................................................................
Vă salut, Oameni Lumină, actuali şi veterani,
Vă-adresez urări din suflet: Sănătate! La Mulţi Ani!
Şi în faţa
D-voastră mă aplec cu mult respect
Pentru truda de Lumină dusă cu devotament!”
Şi mesajul adresat sărbătoritului a fost exprimat
la fel de poetic, prin recitarea rondelului, intitulat semnificativ „85”, ce
i-a fost, desigur, dedicat:
La „85” nu-i simplu o bornă de hotar / A anilor ce
zboară mai mult sau mai puţin, / Nici „15” ce-au rămas în drum spre Centenar: /
E-o viaţă rostuită în luminos destin!...
Darurile veteranilor ieşeni oferite prietenului băcăoan sărbătorit,
ing. Gh. Şchiopu, au fost simbolice, dar şi semnificative festivităţii: un coş de flori tricolor, din aranjamentul căruia
frumos realizat, cu 8 lalele galbene, ale Luminii, 5 lalele roş – portocalii,
ale Trăirii şi un iris albastru, al Speranţei, se putea lesne desluşi numărul
anilor aniversaţi, „85”; o icoană, şi nu una
oricum aleasă, ci icoana Sfintei Cuvioase Parascheva – ocrotitoarea Cetăţii
Ieşilor şi a întregii Moldove şi, la urmă, un
hrisov de închinăciune, plin cu urările binecuvântate de înaltă cinstire aduse „enjenerului”sărbătorit în vechea „voroavă” cronicărească, din care...
„Fie-ne îngăduite nouă, breslaşi ai Luminii ieşene şi
urmaşi ai marilor strămoşi ai neamului: Ştefan, Neculce, Cantemir, Cuza,
Eminescu, Creangă, Iorga, gospodari de Ieşi şi de tătă blagoslovita Ţară a
Moldovei, să ne închinăm din inimă, cu aleasă sîmţâre şi înaltă cinstire, după
datina şi obiceiul aistui pământ moldav, Celui ce aprinde amu în pomul
vieţuirii cel de al 85-lea luceafăr de aur, străluminând roadele pârguite de
belşug ale ostenelii Domniei-Sale întru râvna şi folosul Luminii Soarelui
Electric.”
Pentru respectarea autenticităţii hrisovului, acesta a fost pecetluit
tot după vechiul tipar: „Datu-s-a întru trăinicie şi slavă aist alesu hrisovu în
leatul 7526 de la Facerea Lumii, iară în Vremea cea Nouă, leatul 2018,
Mărţişor, în 20 zîle.”
La toate acestea firma COTNARI a mai adăugat şi o casetă cu 2 sticle din renumitele sale „licori de aur” , Frâncuşă şi Grasă. Sănătate şi Hai, noroc!
Hrisov de închinăciune și cinstire |
Respectându-se „ad literam” Programul, s-a ajuns la punctul: „Cuvântul
participanţilor”, la care au dorit să binecuvânteze următorii participanţi:
În încheierea primei părţi a
manifestării energetice aniversare de la Bacău, sărbătoritul, ing. Gheorghe
Şchiopu, în cuvântul său, rostit cu emoţia firească şi trăitoare a momentului
fericit, a dorit şi a reuşit să-şi exprime întreaga sa mulţumire pentru
participanţii, susţinătorii, sprijinitorii şi iniţiatorii acestei aniversări,
care, după cum a mărturisit: „m-a copleşit întru totul şi la care nu mă aşteptam să
aibă o asemenea anvergură a căldurii şi simpatiei exprimate. Vă mulţumesc
tuturor şi vă doresc, la rându-mi, multă sănătate şi bucurie a vieţii! Iar
pentru a încheia în spiritul tradiţiei moldoveneşti această aleasă întâlnire,
vă poftesc pe toţi la Restaurantul Decebal, la ...un pahar de vorbă.”
Ing. Cristian Ioan |
Aidoma primei parţi a manifestării desfăşurate în
Sala de Onoare „Dr.ing.
Ioan Viziteu” a Sucursalei Transelectrica Bacău şi în partea a doua a
acesteia, ambianţa Restaurantului Decebal s-a dovedit tot la fel de caldă şi
primitoare pentru oaspeţii sosiţi din toată ţara la invitaţia sărbătoritului. Mesele
sălii, deosebit decorate în stilul caracteristic Luminii sărbătorilor
energetice, cu „cărţi de vizită” şi şerveţele galbene, bine îndestulate
cu saleuri, pateuri, sucuri, apă minerală şi fructe, erau gata să-şi primească distinşii
convivi participanţi.
Ing. Gr. Tartacan |
Aceştia, deşi mai puţini ca la
prima parte (?!), n-au întârziat să-şi facă apariţia, fiind „omeniţi”, după tradiţia împământenită pe
meleaguri moldovene, cu colacul, măiestrit împodobit cu frunze de stejar, cu
sare şi „tărie”; elemente nelipsite de la marile ospeţe, însoţite de urarea
protocolară „Bine aţi venit!”, rostită
în acordurile „beethoveniene” ale
înălţătoarei „Ode a bucuriei”.
Ing. Ștefan Mirea |
Cum „tăria neaoşă” avea să-şi facă imediat efectul „dezlegării limbilor”, pe la toate mesele
ocupate funcţie de afinităţi s-a şi instalat acea atmosferă colegială şi
prietenească care a declanşat o adevărată „cavalcadă
a amintirilor” din trecutul mai îndepărtat sau nu al „luptelor” neînfricate date pe frontul comun de propăşire şi dezvoltare a energiei
electrice în Moldova şi întreaga Românie.
Şi, Doamne, câte nu sunt
întotdeauna de povestit pe această luminoasă temă!
Gheorghe Șchiopu |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu