Coridorul european de transport al gazelor naturale Eastring care
urmează a fi construit din anul 2020 între Slovacia și Bulgaria ar putea avea o
ramificație prin zona Onești. Compania Transgaz a semnat un memorandum cu
societatea Eustream din Slovacia privind dezvoltarea coridorului Eastring, care
va trece prin Ungaria și România. Din zona Mureș, o ramificație va ajunge spre
malul Mării Negre, pentru preluarea de gaze naturale.
Părțile își exprimă
acordul pentru cooperarea cu societățile similare din Cehia, Ucraina, Ungaria și
Bulgaria. Ungaria și Bulgaria au semnat deja memorandumuri pentru Eastring.
În
prezent se iau în considerare mai multe variante de rute și posibilități pentru
legarea la infrastructura deja existentă.
Gazoductul va porni de la stația de comprimare din Velke Kapusany (Slovacia), de unde ar trebui să se conecteze cu conductele de tranzit deja existente care ajung în Europa de Vest și în Ucraina. Apoi, Eastring va traversa teritoriul Ungariei și va ajunge în România, apoi în Bulgaria, unde există posibilitatea de accesare a sistemului turcesc de transport de gaze.
Cea mai mare lungime a traseului este în România. Aici se propun două rute. Prima
implică instalații de stocare și facilități de producție din Transilvania, iar
apoi legarea de punctul de interconectare Isaccea, prin zona Onești, iar la
final traversarea graniței pe la Negru Vodă și tranzitarea Bulgariei. Conducta
ar putea ajunge până la rețeaua de tranzit turcească de la Malkoclar. A doua opțiune
trece prin instalațiile de stocare și facilitățile de producție românești,
ajunge lângă București și traversează granița, cu final la Malkoclar.Gazoductul va porni de la stația de comprimare din Velke Kapusany (Slovacia), de unde ar trebui să se conecteze cu conductele de tranzit deja existente care ajung în Europa de Vest și în Ucraina. Apoi, Eastring va traversa teritoriul Ungariei și va ajunge în România, apoi în Bulgaria, unde există posibilitatea de accesare a sistemului turcesc de transport de gaze.
Prima rută presupune conducte noi (725 km în România) și folosirea unei infrastructuri de transport deja existente (183 km în România).
Cheltuielile inițiale pentru proiect sunt estimate la 1,14 - 1,52 miliarde de euro. Pentru studiul de fezabilitate, Uniunea Europeană asigură 50% din costuri.
Prin zona Onești, din anul 1959 trece magistrala de gaz metan Tigmandru – Onești – Roman, care alimentează zona Moldovei. În 1961 a apărut conducta Onești – Șendreni, iar din perioada 1970 – 1973 conducta Coroisânmartin (Mureș)-Bățani (Covasna)-Onești-Șendreni (Galați). În 1976 a fost pusă în fucnțiune și stația de turbocompresoare din Onești. Magistrala de gaz care vine prin zona Oituz are circa 50 de traversări aeriene peste cursuri de apă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu