Moldovenii de la Mare

Despre afacerile unei importante companii băcăuane pe malul Mării Negre știam de aproape zece ani. Săptămâna abia încheiată am bătut, însă, timp de trei zile, la pas, ferma ei de găini ouătoare de la Mare împreună cu prietenul Cristian Călin, managerul PR de la Grupul Agricola, și am fost martorii lansării a două produse revoluționare pentru industria avicolă românească și chiar europeană.

În prima seară, managerul afacerii de acolo, Vasile Bunduc, un ieșean de toată isprava, cu buletin de Bacău și cu reședință pe Litoral de circa opt ani, ne-a dus cu mașina spre hotelul din Mamaia care ne fusese hărăzit. Ne-am oprit, însă, prin Năvodari, să ne arate, parcă mândru, parcă ușor contrariat, cam cum mai arată orășelul-stațiune din nordul Litoralului acum: construcții noi peste construcții și mai noi, vile, hoteluri, case de vacanță, pe unde mai an era o sălbăticie de natură demnă doar de festivalurile zbuciumate ale rockerilor. Am rămas, pe românește, muți. Litoralul nostru are deja altă față. Iar pe ici, pe colo, cvartale întregi sunt investiții ale moldovenilor. Ale celor de la noi, nu de peste Prut.

Halal! Dar, bine că se poate. Acum vreo patru-cinci ani bătusem sistematic, o săptămână, tot litoralul bulgăresc, stațiune cu stațiune, hotel cu hotel. M-am întors bolnav de ciudă la cât am văzut că se construiește pe la ei, mai ales că următoarea săptămână am petrecut-o documentând la fel, dar pe litoralul nostru, mult mai sărac, anost.

Așa am ajuns, lunea trecută, în Mamaia la hotel. Eu nu cunoșteam locația, dar am rămas la fel de impresionat de cum arăta: cochet, elegant, patru stele pe bune. Nici n-am intrat bine la recepție, pentru check-in, că am fost luat direct: ce mai e pe la Bacău, ce mai face cutare? Patronii erau tot băcăuani. Moldoveni, adică. Investiseră și se vedea că o făcuseră bine, la Mare.

Mi-au plăcut. Să le fie de bine și cu mult noroc!