Adevărate cantine pentru păsări vor fi instalate în parcul central din
stațiunea Slănic Moldova în această iarnă de Societatea Ornitologică Română
(SOR), într-un proiect de parteneriat cu autoritatea locală, aprobat de
Consiliul Local în ultima sa ședință ordinară. Protocolul urmărește conștientizarea
comunității locale asupra vieții păsărilor sălbatice prin amenajarea unei zone
de atragere a acestora în parcul orașului.
Vor fi montate, astfel, două
panouri informative cu speciile de păsări care trăiesc în parcurile din
România, două hrănitori care vor fi alimentate cu semințe în perioada rece a
anului, dar și 50 de cuiburi artificiale. Reinstalarea hrănitorilor și
căsuțelor se va face numai pe cheltuiala SOR, prin proiectul„ România prinde aripi”.
Frigul din această iarnă a dus la
mai mult decât dublarea consumului de semințe, comparativ cu anul trecut, în
cazul păsărilor cântătoare din parcuri. Aici vin pițigoii, porumbeii, țiclenii
și vrăbiile, dar și veverițele, ciorile sau porumbeii. Fauna urbană profită,
însă, de munca voluntarilor SOR, care alimentează „hrănitorile”, sistemele
special instalate în arbori și în care se pun semințele, indiferent de vremea
de afară. „Avem voluntari cu vârste de la 25 la 55 de ani. Merg zilnic prin
zăpadă sau pe ger, cu sacoșe și rucsaci de semințe în parcuri - scria, pe site-ul
SOR, Valentin Marin, managerul proiectului „Bucureștiul prinde aripi”, care va
deveni „România prinde aripi”, prin extinderea lui în Bistrița și în Slănic
Moldova, iar Cluj-Napoca are deja hrănitori.
 |
| Parcul din Slănic Moldova, iarna |
Dat fiind că deja s-au epuizat 1,5
tone de semințe de floarea soarelui – mai spunea Valentin Marin -, SOR va
achiziționa încă o tonă pentru a ajută păsările să iasă din iarnă. În București
se află deja 30 de hrănitori, în parcurile Carol, Tineretului, IOR, Cișmigiu,
Herăstrău, Kiseleff și Bordei. Hrănirea păsărilor pe timp de iarnă se face acum
doar cu semințe de floarea soarelui, aliment ideal pentru ele. Odată ce se
începe aprovizionarea de la hrănitori, această operațiune continuă fără
întrerupere până în luna martie. Dacă păsările nu au alimente care să le
asigure energia, frigul iernilor geroase devine călău - un pițigoi albastru
pierde și 33% din masa corporală într-o noapte geroasă. Mai multe primării din
țară au solicitat ajutor SOR pentru a amenaja parcurile.
În paralel, are loc și „Monitorizarea
Păsărilor Comune”, cel mai vechi program de monitorizare a unor specii de
păsări din România (a început în 2006) și singurul care furnizează date de
tendință acceptate la nivel european. În județul Bacău sunt monitorizate peste
3.100 de păsări, dintre care 26 numai în zona Slănic Moldova, prin strădania
unui singur voluntar, Silviu Panțîru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu