Termocentrala din Borzeşti
a rămas nevândută, la ultima licitaţie organizată în acest sens de lichidatorul
Muşat & Asociaţii-Restructuring & Isolvency, în
ultima decadă a lunii august. Preţul de pornire al licitaţiei a fost de aproape
22 de milioane de euro, cu TVA. Pentru acesta, însă, nu a fost depusă nicio
ofertă.
O nouă încercare de
vânzare a termocentralei va avea loc după ce lichidatorul se va consulta cu
acţionarul majoritar al CET Borzeşti, care este compania de stat Termoelectrica,
respectiv Ministerul Economiei. Termoelectrica a intrat în procedură de
dizolvare şi lichidare voluntară în luna martie a anului trecut. Avea, la
intrarea în dizolvare, 12.000 de angajţi în trei filiale şi patru sucursale, între
care şi CET Borzeşti.
În timp, ELCEN
Bucureşti s-a desprins din companie şi se va diviza, iar termocentralele din
Bucureşti vor fuziona cu RADET, pentru a forma un sistem centralizat de
alimentare cu energie termică. Mintia şi Paroşeni au intrat în componenţa
Complexului Energetic Hunedoara, care a preluat şi cele patru mine viabile de
la Compania Naţională a Huilei (CNH). De asemenea, Electrocentrale Galaţi a
intrat în insolvenţă. Dar, termocentrala Doiceşti a fost vândută recent, ca şi staţia
intermediară de comprimare din comuna Aninoasa (judeţul Dâmboviţa), vândute
firmei European Energy Communications pentru 13,8 milioane de euro.
Termocentrala din Borzeşti
a fost dorită, în ultimii ani, de mai multe companii străine: CEZ România,
E.ON, Gaz de France, Electrabel, ENEL, EDF International şi AES Corporation. În
2008, compania Electrabel (Belgia) a şi câştigat licitaţia organizată de
Termoelectrica pentru proiectul unei noi centrale elctrice la Borzeşti. După ce
a intrat ulterior pe fir la Borzeşti, la începutul anului 2010, GDF Suez tocmai anunţase
că a terminat studiul de fezabilitate pentru centrala de 400 MW. Proiectul, a cărui
valoare era de circa 400 de milioane de euro, era primul care avea studiul de
fezabilitate terminat, iar valoarea investiţiei urma să ajungă la circa o jumătate
de miliard de euro. Grupul de la CET Borzesti trebuia să funcţioneze cu gaze şi
să fie deţinută, în proporţie majoritară, de Electrabel Belgia, controlată de
GDF Suez, pe sistemul: străinii să vină cu banii pentru construcţia centralei,
iar Termoelectrica, proprietarul CET, cu activele deja existente şi cu
infrastructura de la Borzeşti, cu care să aibă o participaţie minoritară în
proiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu