Ministerul Agriculturii o dă după deget. Seceta: Despăgubiri cum vor fermierii. Dar la insistenţele lor!

Irigaţiile sunt rare în agricultura României

Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat în agricultură în vederea compensării producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă se amână la aprobare până la următoarea şedinţă de Guvern - a anunţat Ministerul Agriculturii. La începutul acestei săptămâni, conducerea ministerului s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor asociaţii profesionale ale fermierilor şi întreprinderilor din industria alimentară. Scopul întâlnirii l-a constituit dezbaterea mai multor probleme cu care se confruntă fermierii în această perioadă, mai exact măsurile antisecetă, înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru înfiinţarea camerelor agricole şi soluţionarea problemelor legate de funcţionarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a grupurilor tehnice de lucru.

"Asociaţiile profesionale s-au înţeles de la început pe o altă metodă de despăgubire, de compensare a veniturilor, pentru că acel proiect de hotărâre de guvern promovat de ministerul Agriculturii nu doar că era greoi, el dezavantaja pe cei care nu s-au mai asigurat împotriva calamităţilor, din diferite motive" - ne-a declarat, după reuniune, Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Bacău. Fermierilor neasiguraţi le-a fost propusă o despăgubire de numai 40% din pierdere, faţă de 80% pentru cei asiguraţi, iar fermierilor care nu sunt înregistraţi în regim juridic minimis-ul care se dă odată la trei ani, de 7.500 de euro pe fermă, în funcţie de mărimea acesteia. "Deci - a precizat Daniel Ciobanu -, nu cum au anunţat înainte de Referendum, de 7.500 de euro pe hectar. La societăţile comerciale, până primim ajutorul, până depunem actele necesare, pierim. În textul HG se propunea compensarea pierderilor după închiderea bilanţului contabil, care se face însă în 2013. Noi lucrăm pe muchie de cuţit, iar acum suntem pe zero cu încasările, chiar pe minus, pe pierderi. Ce compensare de venit mai avem după ce falimentăm? Astfel, s-au propus mai multe soluţii. Să vedem pe care le vor accepta, pentru că astăzi, 9 august, mai avem o rundă de convorbiri".

Irigaţii acum, nu în 2014

O problemă importantă discutată au fost irigaţiile. Fermierii au susţinut că nu le convine termenul 2014, ştiind că există şi un 2013, care, dacă se ţine cont de cum a început anul agricol 2011-2012, se pare că 2013 poate fi mai rău. "În lunile aprilie-mai - a spus vicepreşedintele LAPAR - am fost înşelaţi de ploile care s-au evaporat foarte repede. În sol nu avem rezervă de apă, deci nu avem baza de plecare pentru noile culturi. Ar trebui să pluă luni întregi. Toată lumea este îngrijorată. Nu avem nici o lege a asigurărilor, din 2010, deşi se vorbeşte de unele hotărîri în acest sens, dar care nu au fost notificate la Bruxelles. Deci, nu avem o bază legală pe care să funcţioneze sistemul de despăgubiri în agricultură". Propunerile care au venit din partea producătorilor se bazează pe diferenţa dintre subvenţiile de anul trecut, pe achitarea diferenţei de 41 de euro care s-a tăiat. Daniel Ciobanu spune că aceasta este notificată la Bruxelles, nu mai trebuie o nouă notificare. "Noi căutăm să ne înscriem şi în limita regulamentelor UE - a mai precizat vicepreşedintele LAPAR. Deci, vrem completarea PNDC (Plăţi Naţionale Directe Complementare - efectuate pe suprafaţa de teren agricol) de anul trecut cu cei 41 de euro. Ministrul susţinea că nu se poate, dar la insistenţele noastre s-a acceptat. De asemenea, am propus mărirea plafonului, faţă de cel anunţat, a PNDC, dar să rămână SAPS (plata subvenţiilor pe suprafaţa de teren) întreagă, adică partea europeană a subvenţiei". Cei din minister au fost de acord cu această propunere, dar fermierii spun că la întâlnire au fost chemate multe asociaţii fără reprezentare naţională, cum ar fi Asociaţia primarilor de comună. "Ce are o asemenea organizaţie cu seceta? - s-a întrebat Daniel Ciobanu Noi am fost la discuţii pentru că am aflat de întâlnire, deci nu ne-au chemat. LAPAR nu prea este agreată. Nu am fost chemaţi, cum nici alte asociaţii puternice (a crescătorilor de bovine, de exemplu) nu au fost invitate. Dar, noi înţelegem substratul. Ei vor să aplice jumătăţi de măsură şi vor pe cineva care să-i accepte. Declarativ, ei par bine intenţionaţi, însă când trec la fapte nu mai sunt aşa".

Cei din minister au precizat, însă, că la solicitarea confederaţiei Agrostar s-a decis ca fiecare organizaţie participantă să mandateze un reprezentant în vederea constituirii unui "comitet antisecetă", pentru a dezbate şi a aproba, pe baza unui protocol, un set de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung.