Fermierii: "Guvernul a facut din agricultura un domeniu de sacrificiu" (3)

Toamna fierbinte pentru agricultori

* agricultorii bacauani participa la actiunile de protest initiate de sindicatele patronale u zilnic, pina la actiunile de protest, vom publica opinii ale fermierilor pe acest subiect

 - in foto: Ion Furdui, Pavel Moraru si Sorin Ghergheluca

Toamna debuteaza, pentru agricultori, cu o serie de actiuni de protest la adresa modului in care domeniul lor de activitate este tratat de guvernanti. La acestea si-au anuntat prezenta si fermierii din judetul Bacau, reuniti in Asociatia Judeteana a Producatorilor Agricoli (AJPA), membra a Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Ei au anuntat, pentru miine, 2 septembrie, pichetarea Prefecturii, iar pe 9 septembrie vor participa la un mars si un miting de protest in Capitala. Despre motivele care ii imping la astfel de actiuni si despre revendicarile pe care le formuleaza la adresa Guvernului, am discutat cu un grup de fermieri din AJPA Bacau: Petrisor Olteanu, din Racaiuni, Sorin Ghergheluca (Traian), Ion Furdui (Sarata), Pavel Moraru (Traian) si Constantin Enache (Sarata) si presedintele organizatiei, Daniel Ciobanu.

Prima revendicare a protestatarilor ramine acordarea subventiilor in agricultura. "Din anul 2007 - spune Daniel Ciobanu -, subventiile, asa cum s-au dat, au ajutat fermierii mici sa se finanteze. Dar, taiate brutal, injumatatite, ii vor obliga pe multi sa se lase de agricultura". Dezamagirea e cu atit mai mare cu cit fermierii au investit, in ultimii sapte-opt ani in acest domeniu. Guvernul s-a angajat, la Bruxelles, ca va rspecta calendarul de majorare a subventiilor pina in 2013, pentru ca fermierii romani sa ajunga aproape de media europeana. Pavel Moraru lucreaza citeva zeci de hectare de teren in comuna Traian. Este persoana fizica, nu poate emite facturi, deci nici motorina subventionata nu poate avea. "Statul cistiga, de pe urma celor ca mine - spune fermierul. Noi lucram pamintul, investim inclusiv cu plata TVA, taxa pe care insa nu o mai putem recupera. Indirect, si noi, ca si societatile agricole, platim statului unele dari".

Statul are numai mina de luat

Pentru banii platiti la stat, pentru ca folosesc utilajele agricole, cum sint tractoarele, fermierii spun ca nu primesc nimic in schimb. "Am fost amendat ca merg cu tractorul pe drumurile publice - spune Sorin Ghergheluca. Dar nici nu avem drumuri paralele cu cele publice, asa cum sint in statele europene dezvoltate. {i platim statului zeci de milioane de lei vechi. Problema a fost adusa la cunostinta autoritatilor statului, din 2005 - 2006, dar nu s-a facut nimic". Lipsa pietelor de desfacere este alta problema reclamata de agricultori. Fara o piata organizata, nici preturile produselor nu sint cele asteptate de producatori. "Am patit-o, deja, cu pretul griului - a spus Ion Furdui - si ne vom lovi de aceeasi problema, acum, la pretul porumbului, din recolta acestui an. Lipsa depozitelor face aceasta problema si mai grea. Noi cheltuim, pe un hectar de teren lucrat, circa 25 de milioane de lei vechi. E clar ca nu mai poti lucra daca vei cistiga doar 24 de milioane".

Decapitalizarea pune ferma pe butuci

Lipsa de capitalizare are si ea consecinte complexe. Prima s-a vazut, deja, oadta cu valul de calamitati naturale din aceasta vara. "Ne-a batut gheata - a spus Sorin Gherghelas - si n-am facut mai nimic la griu. Nu ne-am putut asigura culturile, din lipsa de bani, deci nici despaguburi nu ne-a dat nimeni". Fara bani, nici de tehnologie si tehnica moderna in fermele mici nu poate fi vorba. Numai un tractor, de putere medie, de 70 CP, ajunge, cel mai ieftin, la 39.000 de euro. Suma enorma pentru fermier. "Problema noastra, aici - a opinat Ion Furdui - este lipsa unei banci dedicata agricultorilor, lipsa creditelor cu dobinda mica si pe temrne lung. Nici Fondul de Garantare a Creditului Agricol nu ne poate ajuta. Se subventioneaza creditele, spune statul, dar comisioanele bancare si dobinzile aplicate sint atit de mari, incit mai ramii cu jumatate din cit ceri bancii". Pentru a nu mai vorbi de monopolul pe care unii il au pe piata imput-urilor, a ingrasamintelor chimice in special, dar nu numai, de unde si preturile lor foarte mari.

Asupra altor opinii pe aceasta tema vom reveni in articolul de miine.