- proprietarul combinatului din Borzeşti, Ştefan Vuza, ar vrea să preia combinatul din Vâlcea
- oferta, neangajantă, a fost făcută
Ştefan Vuza (dreapta)
vede Chimcomplex mai bine situat pe piaţă ca Oltchim |
Grupul Societăţile
Comerciale Române (SCR), controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, din care
face parte şi societatea Chimcomplex Borzeşti, a făcut oficial pasul pentru
preluarea combinatului de produse clorosodice Oltchim din Râmnicu Vîlcea. Intenţia
de a prelua această întreprindere a fost exprimată acum câţiva ani, dar abia
acum s-a dat drumul la procesul de privatizare a combinatului vâlcean, al cărui
acţionar majoritar este statul român. Oltchim este cel mai important jucător pe
piaţa produselor clorosdice din ţara noastră, pe care o împarte cu Chimcomplex.
Vânzarea pachetului de acţiuni
ale statului a ajuns în faza preliminară, în care au fost depuse ofertele
neangajante ale celor interesaţi. Acestea au venit din partea companiilor TISE
(producator rus de energie electrică, al cărei acţionar este cunoscuta
Gazprom), PCC SE (din Germania), firma de construcţii-montaj Pegamont Ploieşti şi,
din partea SCR, Aisa Invest din Cluj-Napoca, firmă de consultanţă şi
servicii în management şi de realizare de proiecte pentru atragere de fonduri
nerambursabile.
Mai mare, dar mai sărac
Oltchim este fratele mai mare al
Chimcomplex, dar în prezent se află în dificultate, cu pierderi financiare
importante, în timp ce combinatul din Borzeşti a rezistat inclusiv crizei
economico-financiare şi a înregistrat profit. Ştefan Vuza ar avea de luptat
pentru pachetul de acţiuni care va fi scos la vânzare cu investitori foarte
mari, de talia Gazprom şi a declarat presi că este conştient că nu poate face
faţă dacă se vor vinde toate acţiunile statului la Oltchim. O vânzare parţială
ar fi altceva. Preluarea combinatului, fie şi numai parţial, ar putea crea, în
România un adevărat monopol pe piaţa clorosodicelor.
Oficiul Participaţiilor Statului şi
Privatizării în Industrie (OPSPI) a anunţat, însă, că va elabora caietul de
sarcini al licitaţiei de privatizare în circa două săptămâni, în care va fi inclus şi preţul de pornire a licitaţiei.
Această etapă va fi urmată de o perioadă de 30 de zile în care companiile vor
putea depune ofertele angajante.
Ministerul Economiei, prin
care statul deţine aproape 55% din Oltchim, spune că privatizarea va fi una
combinată, respectiv "negociere pe bază de oferte preliminare şi
neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic". După alte informaţii
de la OPSPI, licitaţia va avea loc pe 31 mai, însă procesul va fi dificil, din
cauza pierderilor înregistrate de combinatul chimic. Termenul impus de Fondul
Monetar International pentru privatizarea Oltchim este sfarsitul lunii aprilie.
În acţionariatul Oltchim se
mai regăsesc compania germana PCC SE (18,31% din capitalul social), fondul de
investiţii Carlson Ventures, din Marea Britanie, prin intermediul Nachbar
Services (14,02%), persoane fizice (11%) şi juridice (1,8%). Pierderile
Oltchim, din 2007, au ajuns, cumulat, la 763 de milioane de lei. Numai anul
trecut acestea au fost de 270 de milioane de lei. Datoriile totale ale
combinatului au ajuns la 2,5 miliarde de lei.
Spre un complex petrochimic
naţional?
Oltchim intra, la un
moment-dat, într-un proiect de creare a aşa-numitei Compania Petrochimică a României,
propus de acţionarul majoritar al Rafo Oneşti, Petrochemical Holding Viena. Într-un
documentar pe aceasta temă, cei de la Petrochemical spuneau că sinergia Rafo cu
producţia de etilenă-propilenă de la Petrochemical Argeş (preluată de Oltchim),
împreună cu producţia de clor, PVC şi a oxidului de proprilenă de la Oltchim,
sub aceeaşi conducere, ar permite asigurarea funcţionării permanente a tuturor întreprinderilor
petrochimice şi chimice atrase, de la prelucrarea ţiteiului, în Rafo. Şi Ştefan
Vuza vede adunarea industriei chimice a României sub acelaşi steag şi se bazează
pe experienţa pe care o are, acum, Chimcomplex în domeniu şi pe rezultatele
bune obţinute de combinatul din Borzeşti. Dar, preluarea Oltchim ar însemna şi
mari investiţii în proiecte de mediu, obligatorii, numai pentru următorii doi
aceastea fiind estimate la aproape 683 de milioane de euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu