Investitorii străini își găsesc greu Bacăul

Valoarea investițiilor străine în județul Bacău au ajuns, anul trecut, la 142 de milioane de euro, care îl situează abia pe locul al 32-lea între cele 41 de județe și municipiul București – conform cercetării statistice privind investițiile străine directe (ISD) făcută de Banca Națională a României, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, și finalizată la final de septembrie 2017. Obiectivul principal al acestei cercetări statistice a fost determinarea soldului ISD în România la 31 decembrie 2016 și a fluxurilor (mișcărilor) ISD în cursul exercițiului financiar 2016 în întreprinderile rezidente cu investiție străină directă.

Regiunea Nord-Est, din care face parte județul Bacău, se află pe ultimul loc, cu numai 1.606 milioane de euro (doar 2,3% din total național). Cele mai mari investiții au fost în zona București-Ilfov, apoi în regiunile Centru și Vest. Numai Bucureștiul a preluat 35.846 de milioane de euro, urmat de județele Ilfov (3.712 milioane de euro) și Timiș (3.540 de milioane de euro).

În regiunea Nord-Est, cele mai mari investiții străine (în milioane de euro) au fost în Iași (466), urmat de Suceava (462), Neamț (173), Bacău (142), Botoșani (79) și Vaslui (35).

În țară, fluxul net de investiții străine directe în anul 2016 a atins nivelul de 4.517 milioane de euro, iar soldul final 70.113 milioane de euro. Cel mai mult s-a investit în industria prelucrătoare, apoi în construcții și tranzacții imobiliare, în comerț și în intermedieri financiare și asigurări.

De ce nu mai vin investitorii străini la noi

La noi, adică în Regiunea Nor-Est, adică în Moldova și, mai precis, în județul Bacău, investitorii străini se cam codesc să vină. Toată lumea se întreabă de ce. Ne-au plecat meseriașii, adică oamenii calificați în multe dintre meserii – spun unii. S-a scumpit și la noi forța de muncă - spun alții. Autoritățile nu par interesate să creeze condiții pentru a atrage investițiile străine – se aude uneori.

Bacăul a fost, cândva, un fel de patrie a producției în sistem lohn. A fost și patria croitoreselor, iar Centrala confecțiilor era înființată, pe acest motiv, în Bacău. Această industrie a atras mulți investitori străini. Au venit și la noi cei cărora le-a făcut cu ochiul de aurul verde, pădurile și lemnul din ele. Au încercat Siretul cu degetul și niște agricultori de prin lume, dar cu timpul numărul lor s-a rărit. Cu puțin timp în urmă ne-am speriat (noi, poporul, pentru că unii industriași chiar s-au bucurat!) că un renumit fabricant de îmbrăcăminte, proprietarul unui renumit brand internațional, ar fi renunțat la aproape 800 de angajați băcăuani și a închis fabrica. Dar, slavă Domnului, a fost doar o sperietură: același vestit confecționer a anunțat că a reluat producția în Bacău, în altă locație.

Scriam, recent, în acest ziar, despre concluziile unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini, făcut împreună cu Academia de Studii Economice. Studiul arăta de ce în Regiunea Nord-Est sunt cele mai puține investiții străine directe din România, doar 2,6% din total, față de săraca Regiune Sud-Vest cu 3,4% sau de Regiunea Sud-Est cu 4,5%, pentru a nu mai vorbi de celelalte cu mult mai multă pondere, și mai ales de București-Ilfov cu 59,3% din total. Cauza principală descoperită? Infrastructura de transport precară.

De aici, știu câte și ce fel de comentarii veți avea.

Regiunea Nord-Est este puțin atractivă pentru investitorii străini

Harta ponderii investițiilor străine

Ponderea scăzută a Investițiilor Străine Directe (ISD) în Regiunea Nord-Est apare în principal pe fondul calității scăzute a infrastructurii – arată un studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice. Infrastructura de transport precară izolează regiunea de relația cu restul Uniunii Europene. De asemenea, regiunea este predominant agricolă, iar investițiile străine în acest sector nu sunt foarte mari.

Transilvania şi Banatul sunt cele mai atractive regiuni din România pentru investitorii străini, dar Regiuna București-Ilfov, care a atras 59,3% din total ISD în anul 2015, urmată de regiunile Centru (9%) și Vest (8,1%). Clasamentul nu are modificări semnificative în perioada 2008-2015.

Fluxul net de investiții străine – precizează un studiu întreprins de Băncii Naționale a României (BNR), în colaborare cu Institutul Național de Statistică – a fost, în România, la sfârșitul anului 2015, de 3.461 de milioane de euro, iar soldul final al acestora de 64.433 de milioane de euro. Regiunea Nord-Est a avut, din acest sol, numai 1.662 de milioane de euro (2,6% din total).

Autorii studiului, dar și raportul BNR, precum și directoarea Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, Eugenia Harja, spun că statisticile trebuie interpretate cu atenție, pentru că pot oferi o imagine distorsionată a realității ca urmare a modului de înregistrare a datelor. Valoarea ISD într-o anumită regiune se înregistrează în funcție de localizarea sediului social al companiei.

În acest an, în luna martie, conform ultimelor date publicate de DJS Bacău, în județ au fost înmatriculate cinci societăți cu participare străină (județul are, astfel, 0,85% din numărul total al societăților înregistrate în țară și ocupă locul al 17-lea). Valoarea totală a capitalului social subscris de aceste societăți în județul Bacău a fost de 3.700 de lei (10,73% din Regiunea Nord-Est și 0,02% din țară). În Regiunea Nord-Est, în martie 2017 cele mai multe societăți străine au fost înmatriculate în Iași (19 din 37), iar județul Bacău este pe locul al treilea, după Suceava.