Cartea în pandemie

M-a surprins, într-o declarație a cunoscutului, celebrului și esențialului dramaturg Matei Vișniec la un post de radio bucuria sa sinceră ca în Paris, acum, la vreme de pandemie și de carantină când și cărțile sunt considerate „produse neesențiale”, iar librăriile au fost închise ca măsură de siguranță sanitară, să găsească la un astfel de magazin, în ușă, o măsuță de pe care putea alege, din stradă, câte o carte. Acolo librarul a abordat o metodă inedită de a comercializa cartea, așa cum fac deseori vânzătorii de diferite produse industriale sau chiar alimentare. Comerțul stradal este chiar recomandat de specialiștii în vânzări, pentru că aține, practic, calea cumpărătorilor.

Mă număr printre cei care cred în pericolul imens al infectării cu noul coronavirus, dar parcă a interzice și comerțul direct cu cartea, pe motiv de siguranță sanitară, e prea mult (să nu spun absurd). Și piețarii au reclamat închiderea piețelor, deși supermarketurile funcționează bine-mersi. Astăzi, când despre tipărituri se vorbește cam prea mult la timpul trecut, aglomerația în librării pare acuzată într-o manieră cam gogonată.

Reacții pe acest subiect au apărut în toată lumea, dar unele autorități au revenit la măsuri mult mai juste. În Belgia, de exemplu, cărțile au fost trecute la categoria bunurilor esențiale și au fost deschise librăriile.

Unii ar putea spune că nu e nicio problemă dacă se închid librăriile, pentru că putem cumpăra cărțile pe internet. Dar în unele medii culturale, sociale, politice și economice, precum cele din Franța, Germania ori Belgia, librăriile și librarii sunt animatori ai vieții sociale și culturale, au rolul lor în viața comunităților.

În România, însă, nici instituția librarului nu există și suntem țara din Uniunea Europeană cu cele mai puține librării raportat la populație, doar 250 (în Franța, numai Parisul are 1.250!). Dacă se închid și acestea, nici nu se observă.

Să ne ferească Dumnezeu, pe noi și cărțile, și de carantină și de pandemie.

Cum pot fi organizate, de luni, piețele agroalimentare

Prefectul Sorin Ailenei, și subprefecții Dragoș Emil Dragu și Narcis Jitaru, s-au întâlnit duminică, 8 noiembrie, cu primarii municipiilor și orașelor din județul Bacău pentru a analiza măsurile necesar a fi aplicate de îndată pentru asigurarea accesului producătorilor autohtoni în piețele agroalimentare.

Astfel:

- unde sunt piețe închise, dar se pot rabata pereții halelor, pereții se deschid pentru reducerea infecțiilor cu noul coronavirus (conform HG 935/05.11.2020);

- unde halele nu se pot deschide, se scot mesele alocate producătorilor agricoli în spațiile publice, pe alei sau pe străzile din proximitate, dar se restricționeze accesul auto în acele spații;

Piața Onești

- unde nu există nici această posibilitate, se organizează piețe agroalimentare volante în aer liber pe alte amplasamente, anunțate în prealabil producătorilor agricoli autohtoni și cumpărătorilor.

„Tarabele - a anunțat deja primarul Oneștiului, Victor Laurențiu Neghină - vor fi scoase în afara Pieței, în imediata apropiere, unde Primăria va asigura condițiile pentru un comerț civilizat în aer liber. De asemenea, pentru a oferi posibilitatea cetățenilor de a continua să se aprovizioneze cu produse agroalimentare, vom încerca să organizăm piețe volante în cartiere”.

Măsuri similare a anunțat și Viorel Miron, primarul orașului Comănești.

Cuvântul președintelui

Charles Michel

L-am ascultat, zilele trecute, pe reputatul virusolog de renume internațională, dar de origine română, prof. univ. dr. Vania Atudorei, acum stabilit în Canada. Despre actuala pandemie de coronavirus, evident. Avea răspuns imediat la toate, clar și argumentat, convingător. A pus deseori sub semnul întrebării unele raportări oficiale de la noi sau de la alții, dar și unele măsuri luate pentru combaterea pandemiei și chiar teoria că peste noi a ajuns deja al doilea val al acesteia.

Dar și mai interesant mi s-a părut viziunea asupra rolului administrațiilor centrale și locale, dar și al unor instituții internaționale în situația prin care trecem. Acolo – spunea reputatul profesor – opiniile și măsurile luate aparțin unor politicieni, pentru că astfel de instituții sunt mediul în care se mișcă politicienii. De aici, desigur, multe contradicții, multe nepotriviri și destule interese, însă cu efecte asupra comunităților mai mari sau mai mici.

Până una-alta, în astfel de situații suntem doar la mâna politicienilor, a oamenilor pe care noi îi alegem să ne reprezinte sau pe care trebuie să-i ascultăm deși nu i-am ales. Convingerile și părerile lor devin lege, iar unde e lege nu-i tocmeală.

Ieri am citit și opiniile unui astfel de politican important, ales într-o funcție uriașă, președinte al Consiliului European, Charles Michel. Opinii tot despre pandemie și despre ce ar trebui făcut pentru a o combate cu succes. Avem nevoie acum - spunea președintele - de acțiuni bazate pe doi piloni: testarea indivizilor, urmărirea contactelor dintre ei și vaccinurile. Dar, testele PCR ar fi deja depășite și greoaie și ar trebui completate cu testele antigenice, mult mai rapide. În al doilea rând, trebuie să implementăm sisteme eficiente de urmărire a contactelor între oameni, inclusiv prin sistemele de tehnologie avansată prin satelit. În cele din urmă, statele membre ale UE trebuie să ajungă la un consens cu privire la regulile comune pentru autoizolare și carantină și, evident, trebuie să avem vaccinurile salvatoare. Acesta este cuvântul președintelui.

Or fi, acestea, soluții salvatoare pentru omenire, dar profesorul Atudorei mai spunea că din istoria pandemiilor știm că niciuna dintre ele nu a durat mai mult de doi ani.

Covid-19 printre noi

 

Goana după tratamente și vaccinuri

Sub amenințarea noului coronavirus, omenirea își pune speranța într-un remediu care să vină din laboratoarele de cercetare și de la fabricanții de vaccinuri. Părerile sunt împărțite, dar speranța nu piere. Cei care susțin teoria conspirației chiar cred că cine „a lansat” noul virus sigur are și remediul, adică un vaccin eficient, pentru că și el se teme de infectare. Alții stau cu ochii pe piața de medicamente.

În Rusia s-a anunțat deja că începe vaccinarea în masă a populației, însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îndeamnă la prudență în ceea ce privește vaccinul dezvoltat.

Cert este că zeci de medicamente pentru noua boală sunt în testare, peste o sută de vaccinuri candidează la a fi „cel mai bun”, iar sute (după unii mii) de studii clinice sunt în derulare. Mai multe feluri de tratamente au dat rateuri, dar au trezit și speranță. OMS crede că 11 studii ar fi de luat în seamă, iar testarea pe oameni e cel mai avansată tocmai în China, locul de unde a pornit pandemia.

Căile de abordare sunt diferite, dar Agenția Europeană pentru Medicamente crede că abia în luna mai ar putea apărea vaccinul potrivit, în cel mai optimist scenariu însă.

Mai e, totuși, o problemă: vor avea oamenii bani pentru noul vaccin? Marii producători dau asigurări că medicamentul nu va fi scump. Și încă o întrebare: cine vor fi primii la vaccinare. Numai președintele Trump a dat un răspuns clar, în stilul său cunoscut: primii vor fi vârstnicii, persoanele care prezintă factori de risc, precum hipertensiunea sau diabetul, dar și lucrătorii din domenii esențiale, precum cei din Sănătate.

Dumnezeu cu mila!