Am fost invitat, acum două zile, să văd la ea acasă Excelența. Acasă la
asistenții sociali, o familie superbă care, pentru o seară, s-a mutat a doua
oară sub cupola Ateneului Român.
Plină ochi sala cochetă a Ateneului, șapte sute de persoane. Personalități
din multe domenii, de la muzicieni la jurnaliști, de la diplomați la
politicieni, de la mediul academic la cel sindical, dar mai ales mulți, foarte
mulți asistenți sociali. A fost seara lor de gală, seara în care au premiat
excelența în propriul lor domeniu de activitate. De anul trecut, o fac cu multă
sinceritate și bucurie chiar de Ziua Mondială a Asistenței Sociale, pe 17
martie, la Gala Națională a Excelenței în Asistența Socială.
Afli multe despre oameni din propria loc activitate. Le poți face lesne
portretul urmărindu-le faptele, atitudinile. Dar, dintr-odată vezi aceste
portrete în altă lumină dacă toți sau cât mai mulți se adună la un loc, dacă
acolo se spun, măcar pe scurt, poveștile unor proiecte și inițiative de succes.
Atunci, chiar dacă nu ești dintre ei, de-al lor, simți mândria de a fi
compatriot cu ei. Simți – vorba cronicarului - că „nasc și la Moldova oameni”.
Pentru că asistența socială presupune omenie. Multă omenie. Iar Moldova este, în
acest fel, de fapt o imensă Românie.
Dar, de ce să nu o spun pe șleau că acolo, în casa Galei, am fost mândru că
sunt MOLDOVEAN, că cel mai numeros grup de asistenți sociali din sală erau din
Bacău, că pe podiumul nominalizaților la premiile de excelență au fost doi
reprezentanți ai Bacăului, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția
Copilului și directorul ei general, Sorin Brașoveanu. Am fost și eu mândru de
modul în care le-a fost subliniat lor profesinalismul și felul în care se dedică
unei astfel de meserii și n-am mai văzut nici metrul care i-a despărțit de
podiumul laureaților, nici posibilul sau poate chiar subiectivismul de care
nici un juriu din lume nu poate scăpa în alcătuirea clasamentului, am văzut
doar cum între atâtea acțiuni remarcabile în domeniul asistenței sociale este înscris
și numele Bacăului.
Pe podium e timp de urcat oricând, acțiuni echivalente cu excelența, însă,
nu se fac oricum și oricând. Presupun multă muncă și multă dăruire. Și, de
fapt, nu laurii contează cel mai mult, ci Excelența în sine. Pe care asistenții
sociali ne-au dovedit și acum, dar și anul trecut, că face casă bună și în Bacău.
La anul o așteptăm din nou sub cupola Ateneului
Român.
