Şeful Romsilva: "Am împăduri mai mult, dar terenurile private sunt cedate greu"

Valerian Solovăstru

Şeful Romsilva: "Am împăduri mai mult, dar terenurile private sunt cedate greu"

Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Valerian Solovăstru, s-a aflat, pentru o zi, în judeţul Bacău, unde a participat la închiderea manifestării naţionale tradiţionale "Luna Plantării Arborilor", ediţia 2012. Romsilva are deschise în toată ţara şantiere de împăduriri directe şi regenerări naturale, suprafaţa luată în calcul fiind de circa 14.000 de hactare, din care 660 de hectare în judeţul Bacău. Valerian Solovăstru a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate de unele preocupări în domeniu ale silvicultorilor români.

- În ce condiţii s-a derulat, în acest an, manifestarea Luna Plantării Arborilor, domnule director general, şi de ce aţi ales judeţul Bacău pentru a marca finalizarea ei?

- Este un an destul de dificil pentru economie, în general, dar pentru Romsilva rezultatele economice şi financiare sunt destul de bune, pentru că am realizat toţi indicatorii. Iar Direcţia Silvică Bacău este o verigă de bază şi o structură cu rezultate foarte bune, care o situează între primele trei-patru din ţară. Iată un motiv pentru care am venit la Bacău. Ne-am dori să împădurim mai multe terenuri degradate, dar pentru că nu le avem la dispoziţie, cele mai multe fiind în proprietatea Unităţilor administrativ-teritoriale, a Agenţiei Domeniilor Statului sau a altor structuri, care nu sînt dispuse să le cedeze. Dar, poate în timp vom reuşi.

Perdele forestiere de protecţie pe principalele drumuri

- Aveţi în vedere, vorbind de împăduriri, şi perdelele forestiere de protecţie?

- Avem o preocupare pentru crearea de perdele forestiere. Pentru prima dată, în acest an, s-au alocat bani de la bugetul de stat, patru milioane de lei, pentru exproprierea terenurilor şi a crearea perdelelor de protecţie. Lucrurile merg destul de greu, pentru că trebuie să începem cu identificarea proprietarilor, apoi să aplicăm procedurile de expropriere. Dar, sunt convins că până la sfârşitul anului se pot crea 100 - 200 ha de perdele de protecţie. Avem un studiu întocmit de Institutul de Cercetări şi amenajări Silvice încă din 2002, pe care noi, acum, l-am reactualizat. Există un interes major în acest sens, iar principalele puncte unde vom ataca lucrările vor fi cele de-a lungul autostrăzilor A1 şi A2, dar avem în calcul şi o serie de drumuri naţionale şi nu este lipsită de interes nici crearea perdelelor de protecţie pentru terenurile agricole. Acolo unde este disponibilitate şi noi suntem dispuşi să venim în întâmpinarea solicitărilor.

Cât se mai taie pădurea?

- Tăierile ilegale de pădure şi delictele silvice rămân încă în actualitate. Cum mai arată situaţia acum?

- Să privim, mai întâi, situaţia tăierile normele, care se fac conform prevederilor amenajamentelor silvice. Romsilva îşi propune, an de an, să se taie în jur de zece milioane de metri cubi. Posibilitatea este mai mare, la circa 13 milioane mc, dar anul trecut ne-am apropiat de ceea ce ne-am propus, pentru că în anii anteriori nu am atins cota. Principala problemă rămâne a tăierilor ilegale. Nu este o presiune foarte mare pe suprafaţa administrată de Romsilva pentru că suntem organizaţi în a proteja fondul silvic. Dar trebuie să luăm în considerare că jumătate din fondul forestier nu mai este proprietate publică a statului, ci privată. Din această jumătate, 70% este administrată prin structuri proprii sau neadministrate. Estimăm la 350 - 400 de mii de hectare fără administrare, iar acolo fenomenul tăierilor ilegale este mult mai prezent. Dar, există un Plan naţional de apărare a fondului forestier, în colaborare cu Poliţia, cu Jandarmeria, cu celelalte structuri ale statului şi vor fi în continuare acţiuni susţinute în acest sens.

- În ce măsură sunteţi solicitaţi şi acordaţi servicii calificate structurilor private de administrare a pădurilor?

- Noi administrăm, acum, 3,3 milioane ha de pădure proprietate publică a statului şi încă 1,1 milioane ha păduri ale unităţilor administrative teritoriale şi ale persoanelor fizice. Administrăm şi prestăm servicii, pentru că sunt două forme de respectare a regimului silvic. Dar, până la 6,6 milioane de ha încă sunt structuri private. Poate că este bine că ele există, că avem o concurenţă între noi şi ei în ceea ce priveşte calitatea administrării. Mă îngrijorează, însă, că există în continuare puţin cunoscută problematica pădurii la nivelul factorilor de decizie. Judeţul Bacău era, cu ani în urmă, printre cele mai afectate de delicte silvice, dar cel puţin pe partea administrată de Rommsilva lucrurile au evoluat înspre bine. Acum nu mai reprezintă un motiv de îngrijorare. Zona delictelor s-a mutat ceva mai la sud, în Vrancea, Argeş, Vâlcea, chiar şi în nord, în Suceava şi altele.

Restructurare sau reorganizare?

- Fostul premier Mihai Ungureanu îşi dorea o restructurare a Romsilva. A început să o facă? Va continua procesul?

- A avut în intenţie o reorganizare, nu chiar o restructurare şi nu de disponibilizări de personal, ci o separare a activităţii de producţie de cea de administrare. Noi am discutat şi cu ministrul Mediului şi urma să se constituie o comisie de lucru pe această temă. Sunt nişte idei preluate şi dintr-un studiu făcut de Banca Mondială. Se voia o mai mare transparenţă a cheltuielilor şi o urmărire mai judicioasă a lor. Cum erau împărţite lucrurile între noi, ideea noastră era să mergem spre o descentralizare a conducerii, astfel ca direcţiile silvice să aibă la latitudinea lor reorganizarea. Dar, vom vedea ce va mai fi. Oricum, mai devreme sau mai târzaiu va trebui luată o decizie în acest sens.

Luna Plantării Arborilor: Expoziţie de artă plastică şi fotografie

• lucrările pot fi vizionate în foaierul sălii Ateneu, din Bacău

Fotografia artistică a atras cei mai mulţi participanţi

Vernisajul de la sfârşitul săptămânii trecute al expoziţiei de pictură, grafică, sculptură şi fotografie "Împărat slăvit e codrul" a fost prima acţiune care a marcat finalizarea manifestării tradiţionale "Luna Plantării Arborilor" din acest an în judeţul Bacău. Expoziţia a fost organizată sub auspiciile Direcţiei Sivice Bacău şi a reunit, pe simezele din foaierul sălii Ateneu, lucrări ale elevilor şi studenţilor din judeţele Iaşi, Tulcea, Neamţ şi Bacău. Evident, tematica abordată a fost şi în acest an adecvată manifestării "Luna Plantării Arborilor", iar mesajul preponderent al lucrărilor este păstrarea bogăţiei naturale a pădurilor. "Ne-am aflat la cea cea de a 22-a ediţie a expoziţiei - a spus, la vernisaj, pictorul Aurel Stanciu -, iar lucrările prezentate fac parte din peste 300 primite pentru selectare, ale elevilor dar şi ale foştilor noştri elevi, acum studenţi. Spre deosebire de alte ediţii, în acest an numărul lucrărilor fotografice este cu mult mai mare şi vreau să remarc atât exigenţa juriului, pentru selectarea şi premierea lucrărilor, dar şi calitatea acestora". Din juriu au făcut parte Dionis Puşcuţă, preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), pictorul Aurel Stanciu, membru al UAP, fotoreporterul Sebastian Sascău, fotograful artistic Ben Niţă şi reprezentantul Direcţiei Silvice, Dumitru Ionel.

Prezent la vernisaj şi la acţiunile de finalizare a "Lunii Plantării Arborilor", directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Valerian Solovăstru, a apreciat longevitatea expoziţiei organizată cu astfel de ocazii, în Bacău. "Expoziţia - a spus Valerian Solovăstru - este cea mai veche din ţară şi îl felicit pe iniţiatorul ei, fostul director al Direcţiei Silvice, Constantin Arhip, pentru că a lansat-o. Şi sunt convins că viitorii directori ai instituţiei vor continua această tradiţie".

În expoziţie au fost prezentate peste 200 de lucrări, cele mai bune fiind premiate de organizatori. Premiile întâi au revenit autorilor Irina Voicu (pictură, Academia de Artă Iaşi), Andreea Lemnaru (grafică, Palatul Copiilor Piatra Neamţ), Andrei Ghiurcă (afiş, Facultatea de Agronomie Bucureşti) şi Ştefan Arădăvoaicei (foto, Palatul Copiilor Piatra Neamţ), iar la secţiunea sculptură, a fost acordat premiul al doilea lui Bogdan Preju (Colegiul Naţional Grigore Antipa, Bacău). Juriul a mai acordat şi patru premii speciale. Valoarea premiilor şi menţiunilor a oscilat între 100 şi 500 de lei.