Se afișează postările cu eticheta Rusei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rusei. Afișați toate postările

miercuri, 4 noiembrie 2015

Discriminările salariale au scos finanțiștii în stradă



  • ·         salariații ANAF au încetat, ieri, spontan lucrul


Toate instituțiile fiscale ale județului Bacău, aidoma celor din toată țara, au fost închise ieri, 3 noiembrie, timp de două ore. Salariații acestor instituții s-au raliat protestului spontan la care au fost chemați și au acuzat modul în care s-a dispus, prin ordonanță guvernamentală, majorarea cu 22% a salariilor pentru numai 5.700 de persoane la nivel național care lucrează în acest sistem, dar și condițiile precare de muncă pe care sunt obligați să le suporte.

Contribuabilii care au avut, ieri, treabă la instituțiile financiare între orele 9,00 și 11,00 au tras în zadar de ușile acestora. Salariații din sistemul Administrației Județene a Finanțelor Publice au oprit spontan lucrul, au încuiat ușile, au pus pe geamuri un anunț în acest sens și au cerut scuze tuturor constibuabililor cu care se întâlneau. În Bacău, zeci de persoane s-au adunat în fața sediului Trezoreriei și au protestat în tăcere.

Majorare salarială numai la Centru

Liderul sindicatului Sed Lex al administrației județene, Iulian Cerbu, era printre oameni. „A fost un protest spontan – ne-a declarat președintele sindicatului. Nu a fost organizat de noi, dar am fost alături de colegii noștri, pentru că muncim în aceeași instituție și suportăm aceleași condiții de lucru. Motivul principal al protestului a fost discriminarea salarială”. Finanțiștii spuneau că aceasta este produsă de Ordonanța de Urgență a Guvernului 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și la salarizare, unde la articolul 63 este vorba de o creștere salarială cu 25 de clase de salarizare numai la aparatul propriu al Ministsrului Finanțelor și ANAF. „Noi, unitățile subordoate ANAF – a precizat Iulian Cerbu - nu beneficiem de această majorare, în condițiile în care prin proiectul legii salarizării, la care se lucrează, nu știm ce se întâmplă cu noi, dacă vom avea sau nu o creștere salarială. Deci, practic s-a introdus o discriminare, prin care numai anumite categorii de personal sunt luate în considerare, adică circa 20% din personal. Ceilalți 80%, din teritoriu nu beneficiază”.

Egalizarea salariilor numai pentru unii

O altă nemulțumire a finanțiștilor apare tot datorită unei discriminări. Prin articolul 1 al Legii 71/2015 pentru aprobarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 se spune că se egalizează salariile pe aceleași grade profesionale și funcții numai la anumite categorii de salariați. „Noi nu beneficiem – a precizat liderul sindicatului. De asemenea, în proiectul legii salarizării nu se face referire la al 13-lea salariu și la prima de vacanță, care erau prevăzute până în 2010, după care nu s-a mai revenit. Iar noi vrem ca în proiectul de lege să se treacă și acestea”.

Condiții precare de lucru

Finanțiștii au mai reclamat și motive legate de condițiile de lucru. Clădirile în care lucrează - spuneau ei - sunt nerenovate, au apărut igrasia, gândacii, iar oamenii stau înghesuiți prin anumite locații. Nu sunt dotări, de exemplu copiatoare, toner la imprimante, nu au cu ce lucra. Fiecare se descurcă cum poate.
„Nu știm ce va urma după această manifestare – a conchis Iulian Cerbu. Dar, ieri la ora 12,00 a fost ședință de guvern, iar colegii noștri din București au plecat în marș către Ministerul de Finanțe. Așteptăm ca ministerul să propună completarea OG 47. În articolul 16, alineatul 1, mai trebui introduse patru cuvinte: unde se spune «ANAF aparatul propriu» mai trebuie adăugat «și unitățile fiscale subordonate». Patru cuvinte magice! La Legea 71 trebuie introdusă și administrația publică la egalizarea treptelor de salarizare”.


Ana Rusei, inspector la Trezorerie – Suntem dezamăgiți că nu am fost deloc luați în considerare. Noi facem munca cea mai grea din instituție, noi suntem interfața cu contribuabilul, suportăm toate jignirile oamenilor și defecțiunile sistemului în care funcționăm. Iar măririle de salarii vin numai pentru structurile centrale ale ANAF. Noi, aici, cerșim un toner, o imprimantă, nu avem cu ce lucra, aducem piese de schimb pentru imprimante. Nu avem calculatoare, cad serverele când ți-e lumea mai dragă. Nu avem nici hârtie și alte consumabile. Le cumpărăm noi. Se fac economii la consumabile și ei spun că se măresc salariile din aceste economii. Pleacă oamenii de la noi cu chitanțe pe care nu se vede mai nimic. Cum să mai păstrezi un asemenea document cinci ani în contabilitate? Noi cumpărăm, ca toată lumea, produse de pe piață la prețurile care sunt. Însă cel mai mult ne afectează lipsa de respect pentru cei care muncim în teritoriu.

Lucian Grigore, Serviciul de executare silită – Protestăm pentru greșelile care se fac în sistem vizavi de plățile salariale, de materialele cu care lucrăm, față de dotarea pe care o avem. Se face economie la Finanțe și astfel în toată instituția funcționează doar o singură imprimantă. Calculatoarele sunt vechi de 15 ani. Nici hârtie de scris nu avem, folosim jumătăți de pagină. Iar în privința salariilor, comparativ cu cei din București, ale noastre sunt mult mai mici. În plus, de doi ani ni s-a mărit volumul de muncă preluând debitele de la Casa de Sănătate (27.000 de dosare preluate, plus 5.500 de dosare de la Casa de Pensii). Iar numărul de oameni la noi e același, dar și acesta trecut prin reorganizare și disponibilizări. Unii ies la pensie, iar sarcinile lor sunt preluate de cei care rămân. Nu s-au făcut angajări de foarte mulți ani.
 
Ecaterina Rotaru, referent casier la Trezorerie  – Eu îi înțeleg pe contribuabili. Au dreptate să fie nemulțumiți. Pentru că și noi suntem contribabili. Și noi suntem oameni și plătim tot ce ni se cere. Din salarii. Avem probleme în familii ca orice om. În plus suntem la pământ cu psihicul, noi cei care lucrăm direct cu oamenii, cu contribuabilii. E foarte mare solicitarea. E o muncă stresantă la ghișeu. Dar, mă uit la cei tineri. Cum vor rezista? Eu, pe timpul meu, nu lucram în asemenea condiții.

luni, 20 aprilie 2015

Al patrulea Simpozion „Tzara și cultura Dada”, la Moinești



Imagine din documentarul Alyiah DaDa
Municipiul Moinești va fi, în zilele de 23 și 24 aprilie, gazda celei de a patra ediții a Simpozionului anual și a expoziției muzeale „Tristan Tzara și cultura Dada”.
În prima zi, 23 aprilie, de la ora 15,00, la Biblioteca Municipală vor avea loc un colocviu și videoproicții pe tematica Dada, Atelierul Dada – o prezentare de prof. dr. Alina Pistol, de la Școala Gimnazială G. Enescu, minispectacolul de poeme dada și colaje avangardiste cu elevii, prezentarea viitorului nou volum „Caietele TristanTzara” (autori prof. Vasile Robciuc, Moinesti - „Asociatia Cultural-Literară Tristan Tzara” și Ionel Rusei, publicist și directorul editurii Babel, din Bacău) și lansări de carte, dezbateri și discuții pe aceste teme. De asemenea, tot aici va fi prezentată piesa de teatru Capul lui Moțoc”, de Horia Gârbea (teatru lectură în interpretarea elevilor Liceului Teoretic Spiru Haret, coordonator prof. Adriana Căzănel) și va putea fi vizitată Expoziției Muzeală și de Ex Libris-uri Tristan Tzara.
Vineri, 24 aprilie, de la ora 16,30, în Sala de festivități a municipalității vor avea loc premiera filmului documentar „Alyiah Dada” (regizor și producător Oana Giurgiu, din București - o producție Libra Film România) și dezbateri și discuții ale invitaților la eveniment. „Aliyah DaDa  prezintă o istorie bine documentată a evreilor din România. În 1882, o comunitate mică din Moinești pleca spre }ara Sfântă, pentru a întemeia una dintre primele colonii evreiești din Palestina. De atunci și până astăzi, drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne printr-o relație de iubire și ură ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica vreodată. Povestea istoriei este decupată vizual în stil dadaist într-un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România” (trailerul filmului, pe Cinemagia.ro).
Poetul și eseistul Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) s-a născut pe 16 aprilie 1896 la Moinești, dar a trăit în Franța și a fost cofondatorul mișcării cultural-dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și în literatură.