Director nou la Agenția pentru Protecția Mediului

Petrică Ilieș

Conducerea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bacău a fost preluată de avocatul băcăuan Petrică Ilieș, șef de birou la Biroul juridic și contencios administrativ al Direcției juridice și resurse umane a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Petrică Ilieș a fost detașat temporar pe funcția de director executiv al APM Bacău, devenită vacantă după ce fostul director, Paul Toderică, a fost detașat temporar pe funcția de director executiv al APM Alba.

Dublu licențiat, în drept și managementul afacerilor, Petrică Ilieș a fost, din 1993 până acum cinci ani, și administrator de firme private, dar și consilier județean din partea Partidului Conservator în perioada 2010 – 2012. Este membru al Baroului de avocatură Bacău din anul 2009.

La APM Bacău, în anul 2015 a mai avut loc o detașare de director executiv, când Corina Pricope a ajuns, temporar, la conducerea APM Caraș-Severin.

„Detașarea – ne-a transmis Petrică Ilieș cu privire la măsura luată acum – este o metodă administrativă obișnuită de modificare temporară a raportului de serviciu, care are la bază mobilitatea funcționarilor publici. Detașarea se dispune în interesul APM Alba, pentru eficientizarea activității, ținându-se cont de expertiza, performanțele profesionale și evaluarea activității directorului executiv detașat, dar și de obiectivele atinse  în urma activității la APM Bacău”.

Petrică Ilieș a fost detașat pe funcția de director executiv al APM Bacău până pe 31 decembrie.

Ziua Mondială a Mediului celebrată și în Bacău

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău celebrează Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită în fiecare an pe 5 iunie, printr-o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra necesităţii de a lua atitudine şi de a acţiona în folosul mediului şi pentru sănătatea noastră.

În aceste zile, până pe 6 iunie, se desfășoară la Palatului Copiilor din Bacău concursul naţional „Ecoreporteri în acţiune” (ediția a VII-a). Pe 6 iunie va avea loc conferinţa „Sărbătoarea Hârja - colţ de rai”, într-un proiect derulat de Asociaţia Sfântul Voievod Ştefan cel Mare Hârja, care va organiza și o expoziţie-concurs cu obiecte din deşeuri, iar la Eco-Grădiniţa nr. 26 Bacău se va deschide o expoziţie pe tema alimentaţiei sănătoase şi a economisirii resurselor, în proiectul mondial „Mănâncă responsabil”. Iar pe 7 iunie va avea loc simpozionul „Ziua Mondială a Mediului”, la Eco-Colegiul Henri Coandă din Bacău, pe tema biodiversităţii din România şi în judeţul Bacău.

„Tema propusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului în anul 2017 – spune Paul Toderică, director executiv al APM Bacău -  este «Lumea în Conexiune cu Natura – Connecting People to Nature». Este un îndeamn să deschidem uşile spre natură pentru a-i aprecia frumuseţea şi importanţa şi să ne implicăm în demersul comun de protejare a planetei pe care o împărţim. Să încercăm să gândim că facem parte din natură şi că depindem intrinsec de ea. Natura ne invită să ne relaxăm, să experimentăm şi în acelaşi timp să preţuim această interdependenţă vitală”.

Omul este o ființă, dar și modelatorul mediului în care trăiește, ceea ce-i conferă posibilități de subzistență, asigurându-i astfel șansa de dezvoltare intelectuală, morală, socială și spirituală. În decursul evoluției sinuoase a rasei umane, s-a ajuns la o limită când prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnologiei omul a căpătat puterea de a-și transforma mediul în nenumărate moduri și la o scală fără precedent. În ultimii zeci de ani, cercetările științifice, cât și agravarea problemelor de mediu, ne-au ajutat să înțelegem nenumăratele modalități prin care biodiversitatea ne asigură prosperitatea și bunăstarea. Oceanele planetei, pădurile și solurile funcționează ca depozite vaste pentru gazele cu efect de seră cum ar fi dioxidul de carbon și metanul. Fermierii și pescarii exploatează resursele naturale de pe pământ și din apă pentru a asigura hrana. Cercetătorii dezvoltă medicamente folosind materialul genetic obținut de la milioanele de specii care reprezintă uimitoarea biodiversitate a planetei Pământ. Milioane de țărani din lumea întreagă petrec zilnic orele de munca „în conexiune cu natura” și apreciază în totalitate dependența de resursele naturale de apă, cât și modul în care natura le asigură existența prin solul fertil. Ei sunt printre primii care suferă când ecosistemele sunt amenințate de poluare, schimbări climatice sau exploatarea excesivă.

Darurile naturii sunt adesea greu de exprimat în termeni monetari. Aşa cum e aerul curat, care ne este oferit pe gratis, cel puţin până când devine poluat. Cu toate acestea, economiştii au dezvoltat modalităţi de a măsura în miliarde de dolari valoarea multor aşa-numite „servicii ale ecosistemelor”, de la insectele polenizatoare din livezile Californiei până la beneficiile spirituale, de sănătate şi recreere ale excursiilor din văile himalaiene.

„În era asfaltului şi smartphone-urilor, împreună cu distracţiile vietii moderne, conexiunea cu natura devine pasageră. Dar cu ajutorul nostru al tuturor, Ziua Mondială a Mediului ne va arăta mai mult ca oricând nevoia oamenilor de armonie cu natura, astfel încât împreună să putem prospera”.

António Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite

"Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui".

Mahatma Gandhi

Ziua Mondială a Apei: De ce apă uzată?

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău derulează, pînă pe 27 martie, o campanie de informare dedicată importanţei apei. Acțiunile vor avea loc la Eco-Şcoala „Alexandru cel Bun”, Eco-Grădiniţa nr. 26, Şcoala „Alecu Russo”, Şcoala „Mihai Drăgan” şi Liceul cu Program Sportiv, toate din Bacău, și sunt dedicate Zilei Mondiale a Apei, celebrată în fiecare an pe 22 martie.

Sǎrbatorirea la nivel internaţional a Zilei Mondiale a Apei (World Water Day) este o iniţiativǎ nǎscutǎ în 1992, la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltǎrii desfǎşuratǎ la Rio de Janeiro. Aceastǎ zi s-a sǎrbǎtorit începând din anul 1993.

Sloganul sub care se sărbătorește în acest an Ziua Mondială a Apei este „Why wastewater?” (De ce apă uzată?). Pe plan mondial, marea majoritate a apelor menajere din casele noastre, orașe, industrie și agricultură, se reîntorc în natură fără să fie tratate și reutilizate, poluând mediul, pierzându-se astfel nutrienți valoroși și alte materiale recuperabile. În loc să risipim apele uzate, ar trebui sa le reducem și să le reutilizăm. În casele noastre putem reutiliza apele reziduale reciclate în grădini sau pe terenuri agricole. În orașe putem trata și reutiliza apele uzate pentru spațiile verzi. În industrie și agricultură putem tratata și recicla ape uzate folosindu-le pentru  sisteme de răcire și irigații.

Exploatând această resursă valoroasă, putem face ca circuitul apei să funcţioneze mai bine pentru toate fiinţele vii. Şi putem ajuta la îndeplinirea Obiectivul nr. 6 de Dezvoltare Durabilă stabilit de United Nations Global Compact privind reducerea la jumătate a proporţiei dintre apele reziduale netratate şi creşterea reciclării acestora  cât şi utilizarea lor în siguranţă.

Apa, element de patrimoniu natural

Apa este un element esenţial atât pentru existenţa vieţii, cât şi pentru dezvoltarea socială şi economică a umanităţii. La nivel global, este binecunoscut că accesibilitatea resursei de apă variază mult în funcţie de poziţia geografică, iar condiţiile naturale şi activităţile umane afectează calitatea şi cantitatea acesteia. De aceea, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, fiind tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat.

Utilizarea apei a crescut într-un ritm de douǎ ori mai mare decât creşterea populaţiei în decursul ultimului secol, astfel cǎ un numar din ce în ce mai mare de regiuni suferǎ în mod cronic din cauza lipsei apei. Pe plan mondial, 80% din apele uzate generate sunt deversate fără a fi tratate sau reutilizate. În lume, 663 de milioane de oameni nu au acces permanent la o sursă de apă potabilă corespunzătoare. La ora actuală, 1,8 miliarde de oameni folosesc apă de băut din surse contaminate, confruntându-se cu riscul de îmbolnăvire cu holeră, dizenterie, febră tifoidă, poliomielită, acest fapt cauzând circa 842.000 de morţi anual. Pânǎ în anul 2025, 1,8 miliarde de oameni vor locui în ţǎri sau regiuni cu un deficit de apǎ absolut, iar douǎ treimi din populaţia globului se vor confrunta cu situaţii deosebite cauzate de diminuarea resurselor de apǎ. Situaţia va fi cu atât mai gravǎ cu cât zonele urbane cu o creştere rapidǎ pun o mare presiune asupra resurselor de apǎ învecinate.

„Oportunităţile de exploatare a apelor uzate, ca resursă, sunt foarte importante. Aceste ape uzate sunt resurse potenţiale de energie, apă, nutrienţi şi alte materiale recuperabile. Costurile privind managementul apelor uzate sunt depăşite cu mult de beneficiile aduse sănătăţii umane şi dezvoltării economice, asigurând astfel dezvoltarea de noi afaceri, cât şi crearea de noi locuri de muncă «verzi»”.    

Paul Toderică, director executiv al APM Bacău