Talal, viceprimarul

Cine nu-l cunoaște pe Talal? Pe Talal Hamad Al-Essa, omul căruia i se spune „cel mai sirian dintre români și cel mai român dintre sirieni!”. Pentru că este sirian get-beget, din oraș martir Homs, dar de aproape 40 de ani este român, iar de ceva timp și botezat creștin ortodox, căruia nașul său, celebrul Gheorghe Zamfir, i-a pus numele Gheorghe. Însă cine nu a trecut pe la Talal, pe la restaurantul lui din Bacău, nu a parcurs tot ținutul folkului românesc.

Dar eu nu vreau să-i fac aici un portret carismaticului Talal, vreau doar să spun celor care încă nu știu că românul nostru cu viță siriană a ajuns viceprimar. La Măgura, comuna în care locuiește împreună cu minunata lui familie și de unde a candidat de câteva ori ba la postul de primar, ba de parlamentar. A fost numai consilier local câțiva ani, dar acum, iată, Talal e viceprimar. Sau, cum se spune, un edil, un prim gospodar al satului, un fruntaș.

Omul acesta are ceva neastâmpăr în gena lui. Din Siria a plecat pentru că devenea tot mai vizibil un opozant al unei politici de stat care până la urmă chiar s-a dovedit catastrofală. N-aș zice că Talal ar fi un perfecționist, un titirist, dar simt că omul cu studii de medic stomatolog și îndrăgostit de frumos, de tot ce e autentic lăsat de Dumnezeu, are în el un neastâmpăr permanent și constructiv.

Cu cei aflați „la putere” cât timp a fost consilier local s-a contrat deseori. Propunea proiecte care nu prea conveneau la toți. Acum iată-l viceprimar și nu trece zi în care să nu-l vezi ba pe câte un drum care trebuie reabilitat în comună, ba pe firul rețelei de canalizare comunală, ba pe urmele câte unui consătean care spurcă, la propriu, drumurile comunale cu gunoiul său.

Iar Talal e doar viceprimar. Mă gândesc ce ar face dacă ar fi primar sau parlamentar, pentru a nu mă gândi la mai mult.