Ziua Mondială a Zonelor Umede 2020 marcată și în Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău a început campania de acțiuni dedicate sărbătoririi, pe 2 februarie, a Zilei Mondiale a Zonelor Umede 2020. Campania se va încheia pe 6 februarie. Tema dedicată celebrării Zilei Mondiale a Zonelor Umede este, în acest an, „Zonele umede și biodiversitatea”.

Campania a început la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, din Bacău. APM, alături de Structura teritorială Bacău a Agenției Naționale de Arii Naturale Protejate, a organizat activitatea „Biodiversitatea Zonelor Umede contează”.

În perioada 3-6 februarie, la Colegiul Economic „Ion Ghica”, Liceul cu Program Sportiv, Școala „Mihai Drăgan” și Școala „Octavian Voicu”, din Bacău, vor avea loc patru seminarii interactive, în care vor fi prezentate materiale informaționale și filmele „Lacul Bacău” și „Lunca Siretului Mijlociu” și vor fi dezbătute aspecte referitoare la zonele umede din județ și din țară.

Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost stabilită prin Convenția semnată la Ramsar în Iran în anul 1971, document ratificat de România în 1991. Obiectivul declarat al Convenției este conservarea zonelor umede care servesc ca habitat al florei și faunei acvatice și pentru că acestea constituie resurse importante de valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

Județul Bacău are o rețea hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița, Trotuș și afluenții acestora. Lacurile din județul Bacău au luat naștere ca urmare a amenajărilor antropice: Poiana Uzului, Berești, Răcăciuni, Galbeni, Bacău II, Lilieci, Gârleni și Racova. O mare parte din ariile naturale protejate din județ prezintă în componența lor zone umede, având un regim special de ocrotire și conservare. Toate adăpostesc specii de floră și faună protejate și dețin un rol foarte important în cadrul culoarului de migrație est - european al păsărilor migratoare.

„Zonele umede și biodiversitatea”

Tema sub care se organizează în acest an activitățile dedicate acestei zile este: Zonele umede și Biodiversitatea. Această temă evidențiază rolul important al zonelor umede în menținerea biodiversității planetare. 40% din speciile de plante și animale la nivel mondial trăiesc sau se înmulțesc în zone umede. Peste 100.000 de specii de apă dulce au fost identificate până la ora actuală în zonele umede. Zonele umede oferă adăpost pentru: 30% din speciile de pești, specii vulnerabile de amfibieni și reptile, păsări migratoare și sedentare, specii de floră și faună endemice, care găsesc numai în astfel de locuri condiții optime. Cele mai mari suprafețe de zone umede naturale sunt cursurile de apă și lacurile, acestea fiind adevărate coridoare ecologice care asigură deplasarea, reproducerea și refugiul pentru speciile sălbatice terestre și acvatice.

De ce contează biodiversitatea zonelor umede?

• Vegetația mlaștinilor filtrează poluanții, făcând apa potabilă; 
• Zonele umede asigură surse de hrană pentru cca. un miliard de oameni;
•  Turbăriile stochează 30% din carbonul emis din activitățile umane; 
• Lacurile și râurile asigură materii prime și medicamente; 
• Mangrovele și recifele de corali protejează comunitățile costiere în timpul furtunilor, uraganelor și tsunami-urilor; 
• Zonele umede asigură servicii de ecosistem în valoare de 47 miliarde $ anual, mai mult decât cele din păduri sau pajiști și lunci.

Până la sfârșitul anului 2019 pe lista Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale au fost înscrise 2.375 situri Ramsar din 171 țări.

România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Ecosistemele naturale și seminaturale din România reprezintă aprox. 47% din suprafața țarii. Au fost identificate și desemnate 435 situri de importanță comunitară (SCI) și 171 de arii de protecție specială
avifaunistică (SPA), reprezentate majoritar de zone umede. Din acestea, 19 sunt înscrise pe Lista Ramsar: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureșului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lacul Techirghiol, Lacul Bistreț, Confluența Olt - Dunăre, Lacul Iezer Călărași, Balta Suhaia, Lacul Blahnița, Brațul Borcea, Dunărea - sectorul Calafat - Ciuperceni, Canaralele de la Hârșova, Ostroavele Dunării Bugiac - Iortomac, Dunărea Veche - Brațul Măcin și Confluența Jiu - Dunăre (ultimele 7 zone umede fiind înregistrate în anul 2013).