Cât de autentică mai este imaginea tradițională a satului românesc

Nicolae Hurjui, Livia Sibișteanu, Ioan Dănilă, Mircea Platon

Imaginea satului românesc, așa cum a fost ea creată în timp, dar și cum este percepută astăzi, a fost tema celui de al patrulea simpozion județean organizat de Asociația Profesorilor de Religie (APR) „Sf. Parascheva”. Evenimentul a avut loc la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Bacău și a avut ca temă „Satul românesc - vatră a bisericii”, sub semnul Anului omagial 2019 al satului românesc (al preoților, al învățătorilor și primarilor gospodari) și Anului comemorativ 2019 al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor cărților bisericești, proclamat de Biserica Ortodoxă Română.

Participanții au fost profesori de religie din școlile băcăuane și elevi ai acestora, dar și protopopul de Bacău pr. Costică Busuioc, iar conferențiari dr. Mircea Platon – redactorul șef al revistei „Convorbiri literare”, conf. univ. dr. Ioan Dănilă, preotul Nicolae Hurjui de la catedrala „Înălțarea Domnului” și prof. dr. Livia Liliana Sibișteanu. Moderatorii și gazdele simpozionului au fost Teodora Plăeșu și pr. Daniel Popa – președinta și respectiv vicepreședintele APR.

La deschiderea simpozionului, președintele Asociației „Tradiții Militare Românești”, col. (rtr.) Stelian Cojocaru a rememorat jertfa militarilor români, cei mai mulți fiind țărani din satele noastre, în războaiele pentru independența și reîntregirea neamului. Iar un grup de elevi au etalat uniforme aidoma celor din dotarea soldaților din Primul Război Mondial.

Satul românesc are o istorie ocultată

Dr. Mircea Platon a vorbit despre importanța satului românesc așa cum este percepută imaginea sa astăzi. „Satul - a spus vorbitorul - a contribuit la edificarea României Mari. În spatele realităților mărețe din toate timpurile stau, de fapt, virtuțile umile, cultivate în viața satelor. Dar de multă vreme această parte a istorie românești și altele asemenea sunt ocultate, pentru că se dorește să ne branșăm la alte ideologii. Este tot mai greu să vorbești despre lumea satului românesc și a virtuților lui pentru că poți fi acuzat de paseism (admirație puternică față de trecut). În istoria satului românesc trebuie să vedem două lucruri esențiale: virtuțile pe care ți le cultivă existența în cadre naturale și modul în care societatea românească de atunci a structurat națiunea”.

Cărțile de cult mențin tradiții culturale și spirituale

Preotul Nicolae Hurjui s-a oprit asupra evocării satului cu ajutorul cărții bisericești, într-un material structurat din însemnările de pe numeroase cărți vechi de cult. „M-am folosit, pentru aceasta - a precizat vorbitorul -, de catalogul cărților vechi din patrimoniul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și de valorile din biblioteca de la Mănăstirea Bogdana. Satul românesc a avut un univers specific, dar care este în pericol să rămână numai în arhive”.

Evocarea personalității patriarhului Nicodim (născut Nicolae Munteanu, la Pipirig, în județul Neamț), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948) a fost făcută de conf. univ. dr. Ioan Dănilă. Iar vorbitorul a prezentat asistenței câteva dintre cărțile patriarhului, una chiar cu autograful autorului.

Mai avem sat tradițional?

La final, prof. Livia Liliana Sibișteanu s-a oprit asupra unor exemple prin care satul românesc este văzut între tradiționalism și modernism. Pe această temă a și a formulat câteva întrebări esențiale: „Satul românesc – a opinat vorbitoarea - este prezentat astăzi mai mult ca pe o lume vulgară. Mai există, oare, sat tradițional? Mai avem tradiții în sat? Sau a pătruns și acolo modernismul? Mai putem vorbi de modernism în arhitectura specifică satului sau doar de kitsch? Putem vorbi de modernism în mentalitate sau de aculturație în lumea satului?”.

„Astăzi, satul românesc se vede altfel. Realitatea este mult mai tristă, dar croită în mai multe etape istorice, cea mai nouă fiind integrarea României în structuri pe care eu le consider de natură malefică. Acestea au dus aproape la lichidarea clasei țărănești. Noua structură internațională din care face parte România a și spus că țara noastră are prea mulți țărani. Dar țăranul este o categorie ontologică, iar satul este astfel și el o categorie aparte. Acum aceasta dispare și depinde de noi să o protejăm. Să refacem firul istorie culturale, a relației pe care am avut-o cu lumea satului!”

Dr. Mircea Platon