Analizele economico-financiare făcute în
ultima vreme și tot mai des la diferite niveluri și în diferite instituții iau
la țintă consumul și efectele lui în economie. În baza indicatorilor colectați
lună de lună, Banca Națională a majorat acum cu mult prognoza inflației în
2019, de la 3 la 4,2%. Pentru că a pus în balanță consumul cu evoluția
producției industriale, care nu mai este, practic, o evoluție ci o stagnare,
dacă nu chiar o involuție.
Îmi aduc aminte de noțiunea „societate de
consum”, una din imaginile pe care le aveam acum peste 30-40 de ani despre
capitalismul occidental. Eram educați că aceasta este o imagine negativă, deși
auzeam și uneori mai și vedeam că modul de viață din Occident era unul la
standarde înalte, uluitoare față de cel de la noi. Pe ascuns alții ne șopteau
că suntem mințiți, că viața adevărată e acolo, în Vest.
Că eram sau nu prostiți fie de cei dintâi, fie
de ceilalți mai rămâne de văzut, pentru că nici după 30 de ani de la revenirea
la capitalism în România nu s-a ajuns la standardele occidentale. Ceea ce s-a
născut clar în societatea omenească e un curent social și economic bazat pe
stimularea dorinței de a achiziționa bunuri și servicii în cantități tot mai
mari, curent numit consumatorism.
La prima vedere consumatorismul poate asigura
omului o viață mai bună. De câtva timp, însă, am început să ne dăm seama că și
acest consum a devenit nesăbuit, că am stricat natura și am epuizat sau am
împuținat unele rezerve ale planetei. Dar nu pare singurul rău creat. Stilul de
viață bazat pe consum în orice condiții pune în pericol și societatea umană, natura
ființei umane însăși.
Economiștii arată
cu degetul raportul producție / consum. Politicienii, conducătorii societății
adică, se fac că nu-l înțeleg și trag spuza pe turta loc. Și ei stau, însă, cu
ochii tot pe consum. Pe al lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu