IMM-urile se opun plății contribuției de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) s-a declarat împotriva Ordonanței de Guvern care aduce modificări și completări Codului fiscal în domeniul contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă cu timp parțial. Ordonanța a fost adoptată de Guvern joi, 20 iulie, și va intra în aplicare de la 1 august.

Noua măsură va afecta tinerii care nu sunt cuprinși
în nicio formă de școlarizare

CNIPMMR – ne-a informat Patronatul Județean Bacău al IMM - consideră că textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă.

Ordonanța impune ca în cazul câştigului lunar brut realizat în baza unui contract individual de muncă, fie cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori sau persoanele asimilate acestora este  salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ.

Pe piaţa forţei de muncă sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. În raport cu noua reglementare pe piaţă muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial. „Nu a fost realizat Testul IMM – a observat conducerea CNIPMMR -, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă. Chiar în situaţia existenţei unui CIM cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi  respectă programul de muncă”.

Întreprinzătorii privați mai arată că prin noile măsuri se produce o creștere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori, deoarece ei nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru 8 ore. „Susţinerea potrivit căreia această masură va combate munca la negru, nu este fundamentată – spune CNIPMMR. Pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancționarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal să fie «sancționați» toți angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată”.

Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, noua măsură va afecta tinerii care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%.

În Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă.

Curtea Constituţională a statuat că „salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă”. „Este evident că în perioada menţionată – mai arată Curtea -, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă. Astfel, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial”. De asemenea, Crtea mai arată că „în lipsa muncii prestate angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”.