- susține Gheorghe Baciu, primarul orașului de la poalele Muntelui Nemira
Un
clasament întocmit de Asociația Română de Balneologie pentru anul 2016 plasează
Slănic Moldova pe locul al șaptelea între cele 23 de stațiuni de profil din
țara noastră. Deși într-un declin vizibil mulți ani, băcăuanii continuă să
numească stațiunea „Perla Moldovei”, mai ales pentru zestrea ei naturală de
munți și izvoare minerale. Evoluția ei a fost sinuoasă din 1990 încoace, deși
aici au fost făcute, în ultimii ani importante investiții. Perspectivele
dezvoltării ei sunt cu atât mai provocatoare pentru noul primar al orașului
Slănic Moldova, economistul Gheorghe Baciu, care se află la primul său mandat
în această calitate. Despre acestea am stat de vorbă cu noul primar.
 |
| Gheorghe Baciu |
Parcurgeți,
domnule Gheorghe Baciu, prima iarnă din mandatul dumneavoastră de primar al
orașului Slănic Moldova. Cum descrieți orașul, dar mai ales stațiunea Slănic
Moldova, acum, după prima zăpadă veritabilă și generoasă a acestei ierni. Cum vor
arăta ele în continuare?
Slănic Moldova, anul acesta, a avut șansa
să aibă zăpadă. Iar atunci când este zăpadă la Slănic este frumos chiar dacă nu
sunt evenimente deosebite. Pentru că microclimatul și peisajul montan
favorizează localitatea noastră. Dar, noi am pregătit din timp perioada de
iarnă. Am făcut un parteneriat cu o firmă care a adus aici un patinoar
artificial, patinajul fiind o variantă de sport de iarnă. S-a dovedit a fi un
succes. Foarte multă lume vine la patinoar. În același timp suntem în legătură
permanentă cu echipa care administrează pârtia de schi, aflată în administrarea
Consiliului Județean. Ei se străduiesc să mențină pârtia la o calitate cât mai
ridicată, pentru a atrage turiștii și pentru a mări gradul de ocupare a
stațiunii în această perioadă. De asemenea, am organizat evenimente și la
sfârșitul anului trecut și la începutul anului în curs, precum Festivalul de
datini. Pe 7 ianuarie, de Crăciunul pe Vechi, am făcut un astfel de festival
pentru turiștii de peste Prut care au venit la noi. La fel, am pregătit și Anul
Nou pe Vechi pentru ei. În plus, pe 19 ianuarie au început Serbările Zăpezii la
Slănic Moldova, pentru zece zile (două week-end - uri), cu invitați speciali,
cu vedete ale muzicii ușoare și cu spectacole chiar lângă pârtia de schi. Încă
din decembrie 2016 am transmis programul de manifestări ale anului 2017 către
hotelieri și întreprinzători, pentru a fi și ei pregătiți. Anul acesta vor fi
minim 18 evenimente care pot fi transformate în pachete turistice. Așa credem
că putem îmbunătăți simțitor gradul de ocupare a stațiunii.
Va
fi, deci, o iarnă cu atât mai frumoasă în Slănic Moldova…
Este ea însăși o iarnă de basm. Am
încercat să facem facilă deplasarea turiștilor prin stațiune, pe la Izvoare,
prin parc. Și încurajăm întreprinzătorii să atragă turiștii.
Izvoarele
minerale în domeniu public – obiectiv prioritar
Iarna
are farmecul ei, dar Slănicul e căutat mult și vara, inclusiv pentru izvoarele
sale minerale. Am apreciat intenția dumneavoastră de a prelua și de a reabilita
zona izvoarelor. Ați deschis și o colectă publică de fonduri în acest sens. Cum
ați ajuns aici și în ce stadiu vă aflați?
Imediat ce am ajuns primar, am analizat
foarte atent în ce situație juridică suntem vizavi de aceste terenuri și
licența de exploatare a apelor minerale. Am tras concluzia că singura
modalitate de a putea oferi gratuit apa minerală turiștilor și vizitatorilor
noștri și de a face din zona izvoarelor o zonă cum ne dorim noi este ca ea să
revină în domeniul public. Am fost forțat și pentru că deja erau scoase la
vânzare trei terenuri aferente izvoarelor. Se vânduse deja un teren. Am făcut
demersurile necesare și pe 30 septembrie am câștigat licitația, iar pe 28
noiembrie am semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri,
pentru Izvorul „300 de scări”, pentru Sonda 2 și Sonda 1. Este un prim pas prin
care noi vrem să răscumpărăm aceste terenuri. Ele de aproape 65 de ani nu au
mai fost la primărie. Pentru că în momentul în care s-a înființat
Întreprinderea balneoclimaterică, vilele și hotelurile au fost naționalizate și
au fost preluate de întreprindere. Dar, când întreprinderea a fost privatizată,
practic primarul de atunci nu a făcut demersurile necesare ca natural statul
român să preia terenurile de la izvoare și Cazinoul. Astfel, astăzi suntem în
situația că au trecut mai mulți cumpărători pe aici, că Perla Moldovei a intrat
în faliment, ca ți societatea Flora, care a intrat în reorganizare, iar acum
juridic este foarte greu să refacem această nedreptate. Decizia a fost că
singura modalitate era aceasta. Să aducem în instanță oamenii de la vrea aceea
ar dura foarte mult, iar finalul nu este sigur în favoarea noastră. Primul
obiectiv pentru acest an este ca în Săptămâna Mare să sfințim cele trei
izvoare. Deja avem sponsori pentru refacerea izvoarelor, care nu au un
acoperiș. Vom apela la o arhitectură armonizată cu aceea din Slănic Moldova,
vom colabora cu Asociația Pietrarilor din Slănic Moldova și vom desăvârși
lucrarea, pe care vom scrie „Proprietate UAT Slănic Moldova”. Chiar pe 12 ianuarie
am fost la ANRM, de unde avem promisiunea că vom primi licența pentru
exploatarea izvoarelor. Prin Consiliul Local, vom oferi gratis Institutului
Balnear, ca singur institut de cercetare în domeniu la nivel național,
posibilitatea de a luat câtă apă minerală doresc, pentru experimente, să
faciliteze tratamentul balnear. Imediat după aceasta ANRM ne va da și licența
de explorare pentru doi ani, ulterior urmând să luăm și licența de exploatare.
La începutul lunii aprilie, vrem ca toate aceste obiective să fie modernizate.
Din acel moment altfel vom acționa pentru îmbunătățirea confortului turiștilor.
Vom scrie proiecte prin care să îmbunătățim aceste facilități. Pentru că de
peste 30 de ani aici nu s-a mai făcut nicio îmbunătățire a distribuției de ape
minerale, pentru că unele izvoare curg natural, dar altele sunt foraje care au
echipamente conexe. De asemenea, vizavi de principalul proprietar al
izvoarelor, societatea Flora, vom încerca să convingem masa creditorilor
acesteia să cedeze izvoarele UAT doar la valoarea de evaluare, să nu le mai
scoată la vânzare pe piață.
Cu
telescaunul spre traseele turistice
Dar
Slănic Moldova nu are doar zestrea de izvoare minerale. Aici mai sunt și alte
atracții. Cum vă veți ocupa de ele.
Vom moderniza mai multe trasee turistice
și am făcut o înțelegere cu Consiliul Județean ca telescaunul de la Pârtia de
schi să funcționeze, în week-end, toată perioada de vară. Turiștii vor ajunge
sus, în pădure, apoi pot veni pe trasee până în Parcul central, de unde vor lua
trenulețul stațiunii și vor ajunge de unde au plecat. Un traseu de turism de
recreere. Sus, la capătul pârtiei, un întreprinzător are un spațiu comercial,
pentru o cafea, pentru ceaiuri sau băuturi răcoritoare, inclusiv acum, iarna.
Vrem să îmbunătățim condițiile de acolo. Am discutat deja cu Consiliul Județean
să extindem facilitățile telescaunului. Ne-am inspirat chiar din Andora, unde
este un telescaun care urcă tot timpul anului. Încercăm să scriem proiectul în
acest an, iar la finele anului 2018 noi avem dreptul să extindem capacitățile
de la telescaun. Astfel încât să le aplicăm din 2019. Deja am dat un certificat
de urbanism în zona Camping, pentru un parc aventura, pentru o stână turistică.
Încurajăm întreprinzătorii, care au și început să lucreze.
În
parc, fanfara cânta
Pe
vremuri, în parcul din Slănic cânta fanfara…
Toată vara vom avea și de acum activități
în foișorul din parc. Acolo va cânta fanfara. Am discutat și cu primarii
riverani din zonă și cu Palatul Copiilor ca pe toată perioada de vară să
oferim, în week-end, foișorul câte unui club al elevilor. Clubul din Moinești
deja a venit, primăria municipiului oferă microbuzul școlar, iar elevii vin și arată
ce au învățat ei: muzică de toate genurile. Dar copiii vin și cu părinții și
bunicii, deci atragem din nou populația din localitățile riverane. Așa era
Slănicul Moldovei cu ani în urmă, o stațiune și pentru vizitatori.
Cu
alte cuvinte, fanfara sau spectacolele din foișor vor apărea și în pachetele
turistice din Slănic Moldova.
Dar aș vrea să subliniez ideea urgentă ca și
facilitățile turistice de la Târgu Ocna și Slănic să fie incluse în aceleași
pachete turistice. La acest moment, în România nu există o zonă cu atâtea
facilități naturale ca a noastră. Mai mult de 75% din costul unui pachet de
tratament este cazarea. Dacă flexibilizăm turismul Târgu Ocna – Slănic, orice
turist poate vizita ambele stațiuni, gratuit. Deci vom fi mult mai atractivi. Dimineața
oamenii pot intra în Salina, pentru tratamentele de acolo, iar după-amiaza pot
veni în Slănic pentru apa minerală. Avem discuții avansate pe această temă cu
Institutul Balnear, iar împreună cu domnul senator Viorel Ilie, vom putea
beneficia curând și de un corp din celebrul de-acum hotel al petroliștilor din
Moinești, acum în paragină. Să fie oferit pentru un centru de recuperare
medicală locomotorie. Un pacient poate găsi investigații de top la Spitalul din
Moinești, de acolo poate veni, pentru recuperare, la salina și la Slănic
Moldova, de unde se poate întoarce la Moinești. Astfel, vom da o abordare de
zonă facilităților de turism balnear. Am făcut demersuri și la Asociația
Orașelor Stațiuni Balneoclimaterice din România, să avem un punct de vedere
comun în abordarea Ministerului Fondurilor Europene, care să aloce stațiunilor
balneoclimaterice fonduri. Noi trebuie să cheltuim bani pe prevenirea
îmbolnăvirilor, nu pe medicamente. Stațiunile au ca scop și prevenția. Pentru
fonduri europene acum sunt eligibile numai stațiunile turistice, dar poate și
stațiunile balneoclimaterice vor avea acces. În România avem numai 23 de
asemenea stațiuni. Se vor putea amenaja și facilitățile de ape minerale, de
salină, de tot ce înseamnă tratament în domeniu. Și Salina Târgu Ocna ar putea
deveni o bază de tratament. M-am întâlnit și cu Maricica Puică, marea noastră
atletă, care mi-a spus cât de important este antrenamentul în mediul salin.
Vrem, deci, să facem la noi un centru de pregătire sportivă și olimpică, să atragem
un investitor. Slănicul a avut așa ceva cu mulți ani în urmă. Aici veneau
sportivi din toate ramurile domeniului.
Proiecte
pentru finanțare locală
Ca
în orice domeniu, totul e până la fonduri, până la bani. Pot fi atrase fonduri
europene, prin proiecte, dar și mediul de afaceri local poate contribui cu
ceva. I-ați și chemat, pe cei din urmă, lângă dumneavoastră, i-ați îndemnat să
aducă sediile de firmă chiar în Slănic.
 |
| Primăria |
Noi, acum, avem o situație financiară
dezastruoasă. Avem conturile primăriei blocate, datorită neachitării
drepturilor financiare istorice către terți. Încercăm să refinanțăm un credit,
să finanțăm debitele pe care le avem să putem gândi înainte. Dar, am depus deja
două proiecte pe Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Unul este
pe varianta „Start-up Plus”, de cinci milioane de euro, prin care vrem să
înființăm 75 de microîntreprinderi, să ajutăm pietrarii și lemnarii de pe Valea
Slănicului să învețe cum se face o afacere. Mai avem un proiect pentru Școală,
de 750.000 de euro, tot pe POCU, pe educație, pentru îmbunătățirea condițiilor
din învățământ la Slănic Moldova, să pregătim tineretul, deoarece nu avem
resursă umană în Slănic. Dar, este foarte greu să repari relația dintre
întreprinderi și întreprinzători. Unii s-au dezvoltat făcând profit pentru că
nu mai plătit taxele și impozitele, favorizați de fosta conducere a UAT, dar și
impozitele și taxele au avut un parcurs sinuos. Până în 2015, inclusiv,
impozitele erau 1,5% din valoarea de evaluare. În 2016, impozitul a fost redus
la 0,2%. Atunci am pierdut aproape trei milioane de lei numai datorită acestui
impact bugetar. Cota rdusă a fost impusă în interesul unor întreprinzători.
Acum noi am crescut cota la 0,6%, dar care reprezintă mai puțin de jumătate
decât în alte orașe. Ele au 1,3%. Însă tot se cheamț că noi am majorat cota de
trei ori, numai pentru persoanele juridice, evident. Întreprinzătorii trebuie
să înțeleagă că noi suntem partenerii lor, că organizăm evenimente pentru a
atrage turiștii, cu anumite cheltuieli, că întreținem stațiunea curată tot cu
același scop. Eu cred că taxele și impozitele de acum sunt de bun simț. Până
acum era o taxă de 5% din prima noapte de cazare, iar acum este de 1 leu pe zi
și poate fi inclusă în pachetul turistic. Noi cu acești bani întreținem
stațiunea. Am introdus parcarea de reședință. În fața hotelurilor se parchează
pe domeniul public. Cele care au parcare privată o amenajează și plătește
impozit pentru ea. Celelalte trebuie să plătească parcarea de reședință. Cine
nu plătește, creează o presiune pe turist, pentru că trebuie să-i luăm noi zece
lei pe zi pentru parcare pe domeniul public. Problema este una de conștiință,
în ultimă instanță, nu că noi vrem să alungăm turiștii din Slănic. Dar noi de
unde întreținem stațiunea? Și fonduri europene dacă ni s-ar da pentru aceasta,
tot ar trebui să acoperim noi cota de cofinanțare. Evident că unii care n-au
plătit niciodată niște taxe, acum li se pare că cineva le bagă mâna în buzunar.
Noi, în Slănic, nu avem un punct de informare turistică, pentru că și acesta
costă. Un turist plătește parcarea 1 leu pe zi, dar el acolo lasă uneori
gunoaie, care trebuie curățate, apoi beneficiază, gratuit, de tot ce oferă
stațiunea la modul natural, însă întreținut cu anume cheltuieli. De unde banii,
dacă nu din taxe? Noi avem aproape 3,3 milioane de lei neîncasați la bugetul
local, de ani și ani. Lumea a fost învățată să nu plătească, or nu se mai
poate. Pentru a atrage fonduri, punem aceste probleme în strategia de
dezvoltare a localității, refacem Planul de Urbanism General și apoi venim cu
elementele din planul de mobilitate, să putem aborda obiectivele din plan pe 20
– 30 de ani înainte. Mai avem și alte elemente în această strategie. Vrem să
facem o zonă de tineret la camping – cluburi, discoteci private, vrem să
dezvoltăm Mănăstirea Bolovanu, pensiunea de acolo, într-o zonă turistică din
care se poate ajunge până în șoseaua Onești – Brașov, la Oituz, să fie mai
tranzitat Slănicul.
Mulți
regretă drumul care lega direct Slănicul de Oituz.
Acum avem probleme cu acest drum, care este
în proprietatea Petrom. Dr. Petru Groza a împroprietărit Sovrom Petrol cu
astfel de drumuri. Acum proprietar este OMV Petrom, dar care a vândut
zăcămintele de petrol de pe Valea Slănicului și Valea Oituzului, cu drumuri cu
tot, către o firmă olandeză. Însă nu a întreținut aceste drumuri. Situația încurcă
tendința de a dezvolta turismul în Slănic Moldova. Mai mult, avem 2,5 km pe
Bolovanu până la fosta groapă de gunoi din proprietatea noastră, dar mai
departe sunt 12 km pe drumul de la OMV Petrom. Am făcut demersurile necesare,
dar abia după două luni am primit răspuns că problema „este în curs de
analiză”. Au fost inundații, i-am rugat să vină să-și repare drumul. N-au
venit, că sondele ar fi oprite. Și mediul este afectat, de conducte abandonate,
de alveolele distruse de la poduri etc. Dacă nu le mai trebuie zona aceasta, să
o predea cum au preluat-o. Tot pentru drumuri ducem tratative cu Apele Române,
cu Romsilva, pentru că vrem să dezvoltăm trasee pentru biciclete până pe
Nemira.
Recent
ați făcut un nou apel ca firmele cu afaceri în Slănic să-și aducă sediile
centrale aici, să dea impozitele la bugetul local.
 |
| Cazinoul |
Noi vrem să facem o treabă bună, dar avem
nevoie și de sprijin. Slănicul Moldovei, nu eu, primarul Baciu. Multe firme nu
au sediul central în Slănic, deși sunt de aici, unde au și afaceri. Conform
legii, 35,8% din impozitul pe salarii vine la primăria unde se află sediul
central al unei firme. Ei au afacerile în Slănic, dar banii ajung în altă
parte. În plus, și Codul fiscal obligă firma să aducă sediul central în
localitatea în care are afacerea. Ba, alții au înmatriculat și mașinile în alte
localități, nu la noi. Nu e corect. Îi vom obliga să revină.
Normal
ar fi ca întâi să-i convingeți, nu să-i obligați.
Dacă nu-i pot convinge, trebuie să-i
oblig. Îmi dă voie și legea, în cazul firmelor cu minim cinci angajați. Nu
sediul central al firmei trebuie să ajungă la noi, ci codul lor fiscal. Trebuie
să obținem câte puțin de la fiecare și se adună. Eu am avut întâlniri cu
întreprinzătorii și am stabilit termen pe 30 iunie. Altfel va trebui să
închidem unități, dar sper să nu se ajungă acolo. Noi nu am mărit impozitul
pentru persoanele fizice, doar taxa de parcare este acum mult hulită. La noi e
60 de lei pe an, dar la Comănești este 120 de lei, la Târgu Ocna 75 de lei. Proprietarii
de mașini au spus că nu plătesc și atunci am lăsat-o doar pe domeniul public.
Pe viitor vrem să amenajăm parcări. Pentru slăniceni parcarea în stațiune va fi
anul acesta gratis. Dar, de la anul va fi o taxă, iar ei vor purta o vinietă de
identificare. Parcarea în stațiune va fi prin SMS, de pe telefonul mobil.
Orașul
Slănic Moldova, suportul stațiunii
Orașul
Slănic Moldova este, însă, suport pentru stațiune din multe privințe. Acolo
locuiesc cei care lucrează în stațiune, de exemplu. Câți locuitori mai sunt
acum? Și cum veți dezvolta orașul?
Mai avem, statistic, 5.156 de locuitori,
dar efectiv mai sunt aici circa 3.000. Până acum nu s-a abordat separat
dezvoltarea stațiunii și a orașului. Cele două entități trebuie integrate, dar
trebuie abordate separat. În sensul în care orășenii de la noi trebuie să
beneficieze de pe urma stațiunii, nu să o ajute ei. Iar noi vom face separat pentru
ei câte ceva. Din 15 februarie, de exemplu, vom pune în funcțiune un cabinet
medical în cartierul Cireșoaia, unde vrem să acordăm îngrijire medicală la
domiciliu persoanelor vârstnice. Vrem să dezvoltăm infrastructura de
învățământ, susținem crearea de microîntreprinderi prin Programul Start-up
Plus, avem proiecte de agroturism, prin care să dăm 350 ha de teren care nu
sunt folosite cum trebuie, vom înființa Asociația Pietrarilor, Asociația
Prietenii Slănicului (pentru sprijin în organizarea de evenimente publice),
vrem să plantăm arbuști ornamentali prin acțiunea „Fii frate cu Slănicul”, prin
care oricine plantează un arbust îl va boteza și va ști că e pus de el. Să
conectăm sentimental oamenii din Slănic Moldova. Pe Valea Slănicului între
problemele importante sunt în domeniile apă-canal (avem doar rețeaua din 1989)
și infrastructura rutieră (nu avem niciun drum lăturalnic asfaltat, nu sunt
intabulate drumurile), bazinul de înot, casa de cultură etc. Noi nu avem o sală
în care să aduni 150 de oameni. Cazinoul are una, dar este privat. În plus, nu
avem piste de bicicletă, nu avem trotuare.
Cine
este Gheorghe Baciu, domnule primar?
Sunt fiul sobarului Ioje Baciu și nepotul
lui Gheorghe Baciu, unul dintre cei mai plini de viață slăniceni. Acum sunt și
primarul orașului Slănic Moldova, de la mijlocul anului trecut. Slănicean din
satul Cireșoaia, din Pârâul Bradului, am urcat treaptă cu treaptă redutele
vieții. M-am dedicat, profesional, telecomunicațiilor, până am ajuns să
administreze propria firmă în domeniu, dar am optat și pentru management, pentru
care m-am specializat la ASE. Am învățat să-mi construiesc viața, dar și
proiectele altora, și am fost și președinte al asociațiilor Habitat for
Humanity Comănești și Rădăuți sau vicepreședinte al Habitat for Humanity
România. Am, însă, și alte proiecte de suflet, fiind vicepreședinte al
Consiliului Parohial al Bisericii catolice Sf. Anton, din Comănești, membru de
onoare al Colegiului Tehnic de Comunicații „N. V. Karpen” Bacău, și președinte
al Asociației Sf. Treime Trotuș sau al Centrului Național de Dezvoltare a
Învățământului Profesional și Tehnic Nord-Est. Îmi place să las în urma mea
ceva, mai ales dacă e vorba de comunitatea din care provin.
Slănicul Moldovei comparat, cândva, cu Karlovy Vary
Stațiunea Slănic
Moldova este situată pe versantul estic al Carpaților Orientali (în masivul
Nemira) la înălțimea de 530 m, într-o depresiune acoperită de păduri de foioase
și conifere. Stațiune cu sezon permanent, Slănicul se bucură de o climă
intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule
care pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi. Slănic
Moldova este renumită, însă, pentru izvoarele sale de ape carbonatate,
bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și
oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat,
aici, primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalații balneare.
Pentru zesteea sa naturală, dar și pentru cea adăugată de oameni, a fost
deseori comoparată cu celebra stațiune Karlovy Vary, din Cehia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu