La 9 ani, o elevă din Comănești a vernisat a doua sa expoziție de pictură

Maya Kristinne Malec

La numai șapte luni și jumătate după ce am văzut pe simezele Bibliotecii orășenești din Comănești „Simfonia culorilor prin ochii unui copil”, la sfârșitul săptămânii trecute am fost, în același spațiu fizic, martorii unui regal de „Armonie în culoare și sunet”. Expoziția de pictură s-a datorat aceluiași autor, Maya Kristinne Malec, acum elevă în clasa a treia „Albinuțele Vesele” a Școlii Gimnaziale „Liviu Rebreanu”, dar și ambientului muzical susținut, la pian, de Maya și de alți șapte dintre prietenii și colegii ei – Rebeca Yin, Nicol Iftimoaie, Cezara Bârsan, Ioana Gloambeș, Ilinca Neagu, Alexandra Bertalan și Alexandru Gloambeș.

La vernisajul celei de a doua expoziții a Mayei sălile bibliotecii din Comănești s-au umplut până la refuz de iubitorii de frumos exprimat prin arte, între care s-au aflat și îndrumătorii elevei pictorițe și pianiste, profesorii Eugenia Boteanu, Elena Arseni Lupașcu și Camelia Garai, dar și primarul Vioel Miron.

Iulian Bucur și autoarea tablourilor (stânga), la vernisaj

Maya Kristinne Malec s-a remarcat încă de la pria sa expoziție ca un artist al culorilor și un iubitor al naturii și al florilor. Ea a surprins, de această dată, prin abordarea și a altor subiecte, precum portretele sau natura statică ori colajul. Dar, florile rămân preferința ei.

Despre reușita de acum a elevei pictorițe a vorbit criticul de artă Iulian Bucur. „Comăneștiul - a spus criticul de artă - a fost, în seara vernisajului expoziției Mayei Kristinne Malec mai frumos ca oricând. Pentru că în acea seară a semănat un pic cu Viena, cu New York-ul. Nu pentru că acolo pianul a cântat Beethoven, Schubert sau Czerny, pentru că sunetul și culoarea sunt, de fapt, același lucru. Le trăim ca pe un eveniment comun, iar în expoziția Mayei suntem parte din această armonie universală. Pe simeze este un mare joc, cum o fac mereu toți artiștii, indiferent de vârstă. Iar noi, aici, ne jucăm împreună cu Maya și cu profesorii ei sau cu părinții ei. Intrăm, însă, în ceea ce vrea să ne spună pictorița, care se joacă și cu culorile, dar și cu istoria artelor, cu genurile artistice. Un joc serios și corect, dar și frumos. Iar Maya are curajul întâlnirii cu publicul, la numai șapte lui de la prima sa expoziție. Dar aceasta înseamnă că pictorița are gânduri serioase, că prima ei ieșire în public nu a fost doar un meteorit, ci un lucru care crește”.