Sucursala Bacău a BNR a împlinit 122 de ani

Decizia de înființare a unei agenții a Băncii Naționale a României (BNR) în orașul Bacău, luată de Consiliul General al Băncii Naționale pe 8 aprilie 1893, s-a materializat la începutul anului 1894, atunci când aceasta a devenit operațională. Acum câteva zile, la 1 ianuarie, agenția, devenită pentru mult timp sucursală, a împlinit 122 de ani. Evoluția acestei instituții până astăzi a fost una sinuoasă, în funcție de evoluția societății românești în tot acest timp.

Agenția BNR Bacău, în prezent

Sediul actual al Agenției Bacău a BNR, una dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu a municipiului, este una dintre mărturiile cele mai vechi ale funcționării instituției. În vara anului 1893 – spun doi cercetători ai istoriei acesteia, actualul director al Agenției BNR, Ștefan Sâmbotin, și profesorul Didi Alistar (cercetare materializată într-un studiu publicat în Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, Acta bacoviensia, vol. V, 2010) - era încheiat un act de vânzare-cumpărare prin care Ștefan Gh. Costandache vindea, în numele său și al soției Elena, „casele cu locul lor situate în orașul Bacău, strada Județeană nr. 5”. Acolo avea să fie ridicat, în scurt timp, viitorul sediu al agenției BNR, pe care, cu unele adăugiri și modernizări, îl putem vedea și astăzi la intersecția străzilor G. Bacovia și Banca Națională (singura stradă din România care poartă numele BNR). Bacăul avea, atunci, numai 13.000 de locuitori, mai puțin de 2.000 de contribuabili și doar 1.600 de case. Un agent, un contabil (încasator) și un servitor erau tot personalul de început al agenției.

Între două războaie

La finele anului 1897, agenției Bacău îi erau arondate orașele Târgu Ocna, Piatra Neamț și Adjud. Abia în 1912 au fost comandate, la casa Panzer, din Berlin, porțile tezaurului băncii.

Personalul agenției, angajat după 1915, era mult mai numeros, dar trecut prin furcile caudine ale unui statut care impunea vârsta minimă de 21 de ani, studii comerciale și, evident, calități morale desăvârșite. Era perioada Primului Război Mondial, una critică social și economic, dar în care la agenție puteau fi deschise conturi curente simple. Banca derula, însă, și anumite acțiuni de ajutorare a populației și de asigurare a personalului propriu. Sprijinul financiar va continua și după război.

Perioada interbelică a fost și în Bacău una fastă, orașul ajungând la o populație de peste 31.000 de locuitori. Așa a apărut aici și Comitetul de bancă, reprezentat de mai multe bănci comerciale, precum Banca Românească, Banca Oituzul sau Institutul Național al Cooperației (fosta Bancă Centrală Cooperativă - Federația Trotușul). Între clienții agenției se numărau și întreprinderea Filderman, dar și bănci comerciale sau cooperatiste din județ.

Al Doilea Război Mondial a agravat din situația bancară în toată lumea, dar la noi, după 1944, au apărut și pretențiile materiale și financiare ale URSS, către care au fost transferate capitaluri financiare mari. Oricum, în 1945 în județ ființau 89 de bănci și instituții de credit.

Pentru mulți ani sucursală regională

Anul 1956 a însemnat transformarea Agenției BNR Bacău în sucursală, cu filiale regionale la Roman, Piatra Neamț, Adjud și Valea Rea - localitatea Livezi de astăzi. Iar de la 1martie 1968 sucursala avea filiale la Onești și Moinești.

Sfârșitul anului 1990 a însemnat divizarea sucursalei Bacău a BNR, în sucursala Bacău a Băncii Naționale și Sucursala Bacău a BCR. Ultima instituție bancară a funcționat, până în 1993, chiar în sediul BNR din Bacău.

Dacă până în anul 2000 raza de acțiune a Sucursalei BNR era județul Bacău, până în 2003 aceasta s-a ocupat și de județul Namț, apoi, până astăzi, de județele Bacău și Vaslui, cu statutul de Agenție a BNR, în subordinea Sucursalei BNR Iași.