Jumătate dintre europeni se ceartă cu vecinii

• Românii se ceartă cu vecinii cel mai des din cauza zgomotului şi mirosurilor provenite de la gătit

Jumătate dintre europeni se ceartă în mod voit şi des cu vecinii lor. Totuşi, aceste dispute nu se referă la amplasarea gardului de sârmă dintre case sau a copacilor – chiar dacă ambele sunt cunoscute, în cadrul unor emisiuni de televiziune şi nu numai, ca fiind motive de ceartă. Disputele privind gardurile vii şi alte tipuri de plante se află doar pe locul şapte în lista motivelor de certuri dintre vecini - conform unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMNID. Pe primul loc, cu o marjă mare şi indiferent de care dintre ţările europene este vorba, se află zgomotul produs de copii, petreceri sau de muzica dată la maximum.

Aceste rezultate fac parte din studiul  “Trăind în Europa”, în cadrul căruia E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 8.000 de oameni din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria în luna decembrie 2016.

Un total de 42 de procente, practic aproape jumătate dintre germani, s-au certat cel puţin o dată cu vecinii lor din acest motiv. De asemenea, din perspectiva europenilor, tot o medie de 42 de procente consideră că zgomotul este motivul numărul unu al disputelor. 14 procente dintre cei chestionaţi plasează la mare distanţă, pe locul doi, motivul vecinilor curioşi şi nepoftiţi, în timp ce locul trei revine animalelor de companie, care sunt percepute ca fiind deranjante. Grătarele, despre care se crede deseori că sunt motive de certuri, se situează mai jos în listă, pe locul opt, în cadrul sondajului de opinie (4 procente). Certurile sunt mai degrabă cauzate de blocarea accesului la locurile de parcare, de zgomotul motoarele automobilelor lăsate pornite sau de mirosurile neplăcute.

Cei care sunt cei mai predispuşi să se înfurie, conform răspunsurilor acordate chiar de ei, sunt turcii (75 procente), fiind urmaţi de români (73 procente), şi de cehi, care se situează pe locul trei (72 procente). Cu toate acestea, sondajul a arătat că o treime dintre respondenţii chestionaţi din Germania, Marea Britanie, Ungaria şi Suedia nu s-au simţit niciodată deranjaţi de vecinii lor.

Jumătate dintre români ar prefera să-și încălzească locuințele cu energie solară

Utilizarea energiei solare drept sursă principală de încălzire a locuinței se situează în preferințele a 49% dintre români, care consideră că astfel ar contribui la protejarea mediului înconjurător, relevă un studiu realizat în opt țări europene.

Eventuala trecere la un astfel de sistem de încălzire, indicat drept ideal, ar presupune însă o transformare radicală într-o țară precum România, unde majoritatea locuințelor sunt încălzite de centrale pe gaze naturale sau sunt dependente de sistemele de termoficare locale. Doar 1% dintre respondenți au indicat că, în prezent, folosesc energia solară pentru încălzirea casei și tot 1% au menționat că au dezvoltat sisteme bazate de energia geotermală.

Energia solară este indicată drept variantă ideală pentru încălzirea caselor și de respondenții din alte țări. Italienii și ungurii sunt cei mai favorabili acestei resurse, 60% dintre cei chestionați arătând că ar opta fără rezerve pentru un astfel de sistem de încălzire. Cel mai puțin interesați de căldura de la soare sunt britanicii. Doar 38% dintre aceștia ar dori să-și încălzească locuințele pe baza energiei solare, iar alți 36% ar prefera în continuare încălzirea pe bază de gaze naturale.

În multe țări europene, lemnul continuă să fie utilizat în mare măsură drept combustibil. Aproape o treime (31%) dintre cetățenii maghiari folosesc lemnul pentru încălzirea caselor, fiind urmați de cehi (20%) și de români (19%).

De asemenea, 10% dintre românii intervievați au declarat că folosesc dispozitive electrice de tipul radiatoarelor/caloriferelor electrice pentru încălzire, ponderea utilizatorilor din România a acestui tip de încălzire fiind sub cea a celor din Marea Britanie (18%), dar mult peste cea a celor din Italia, unde doar 1% au declarat că folosesc surse de încălzire alimentate cu energie electrică.

Cărbunele și combustibilii petrolieri au un rol mai degrabă neglijabil pe piața de încălzire a locuințelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce vine să contrazică percepția comună conform căreia respectivele resurse ar fi utilizate pe scară largă în zonă.

Aceste rezultate fac parte din studiul  „Trăind în Europa”, în care E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 8.000 de oameni din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria în luna decembrie 2016.