Ținutele reginelor României ajung în Bacău

Modul în care se îmbrăcau reginele României va putea fi admirat în Bacău, la magazinul Romfilatelia, din 15 septembrie, odată cu lansarea noii emisiuni filatelice „Uniformele regalității (III). Reginele României”. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt ilustrate Reginele Elisabeta (1,90 lei), Maria (3,30 lei), Elena (5 lei) și Ana (19 lei), îmbrăcate în vestimentație de ceremonial, cu podoabe și diademe.

Regulile vestimentare pentru capetele încoronate sunt foarte stricte, iar la realizarea lor sunt folosite materiale variate, care trebuie să se încadreze în standardele decenței. Totuși, unele regine ale României au ieșit câteodată din normele epocii, remarcându-se vizibil cu moda abordată în afara țării.

Regina Elisabeta (1843-1916) spunea că: „Toaleta pe care o porți nu este un lucru fără importanță. Ea îți dă viață!”. Adesea îmbrăcămintea Reginei a fost considerată de către apropiați, sau de către oaspeți, ca adevărate îndrăzneli de vedetă. Rochiile-tunică albe erau acoperite de bijuterii nu tocmai regale, ci fantezii cu dimensiuni mari, precum și tot felul de danteluri și broderii neașteptate. Sub o bogată haină de blană, Regina purta câte un veșmânt amplu din catifea roșie foarte închis, ce semăna mai degrabă cu un halat de casă, împodobit cu broderii pestrițe, în talie cu câte un cordon din mătase fină, ce semăna mai degrabă cu o sforicică. Purta pălării cu boruri mici, cu o voaletă de care-și fixa pince-nez-ul.

Regina Elisabeta a epatat prin ținutele la modă din Occident și prin portul tradițional românesc. S-a lăsat fotografiată în ii, făcând publicitate, cu imaginea ei, Regatului României.

Regina Maria (1875-1938) a reușit să impună un stil vestimentar propriu, iar în multe dintre fotografii o vedem în ținute ce par mult mai lejere decât ale altor suverane ale timpului, dar și mai avangardiste, care abordează moda ilustrată a anilor 1880-1918, lucru datorat firesc vizitelor numeroase pe care ea le făcea la Paris. Pentru realizarea toaletelor, Regina Maria, precum și fiicele sale, apelau la renumiții creatori de modă francezi: Jean Patou, Paul Poiret, Redfern, Cheruite și nu în ultimul rând Gabrielle Chanel.

Costumele tradiționale au fost apreciate de asemenea de Regină, însă erau stilizate și modernizate, fără a le strica farmecul sau specificul acestora. Bijuteria preferată a Reginei Maria era colierul din perle, asortat inclusiv la costumul popular.

Regina Maria s-a afișat adesea și în uniforme militare, dar și în uniformă de soră medicală, în anii Primului Război Mondial.

Regina Elena (1896-1982), descendentă a familiei regale a Greciei, a fost încântată să promoveze tradițiile autentice românești, fiind celebre în epocă fotografiile sale în costume populare. După proclamarea lui Mihai ca rege, în 1927 și 1940, a avut calitate de Regină-Mamă, însoțindu-și fiul în ținute elegante, după moda epocii. Diadema cu motive grecești a Reginei Elena a reprezentat un accesoriu remarcabil, fiind purtată cu onoare la ocazii speciale de Regina Ana și de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.

Regina Ana (1923-2016) a fost discretă atât în viața publică, cât și prin vestimentație. Atenția mai redusă a Reginei Ana la adresa modei și ținutelor de gală a fost moștenită de la mama sa, prințesa Margaret a Danemarcei, care obișnuia să spună: „Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”. Într-un interviu din anul 2008, Regina Ana spunea că a preferat să se ocupe de casă, iar ideea de protocol nu-i spunea nimic. Modestia este însă motivul pentru care Regina Ana omite să amintească de o perioadă din cel de-Al Doilea Război Mondial, când a purtat cu mândrie și respect uniforma forțelor militare franceze libere, fiind decorată cu Crucea de Război a Franței.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 275 de exemplare și este echipat cu un bloc special de 4 timbre dantelate + 4 nedantelate ale emisiunii, precum și cu setul de două plicuri „prima zi” având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 275.

Emisiunea mai este completată de coala de 28 timbre + 7 viniete, minicoala de 4 timbre + manșeta ilustrată și bloc special de 4 timbre dantelate + 4 timbre nedantelate.

Desăvârșirea Marii Uniri ilustrată pe monede BNR

Banca Națională a României (NR) a lansat, luni, 28 octombrie, în circuitul numismatic monede de aur și alamă pentru colecționare și a pus în circulație o monedă de alamă, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri - Regina Maria.

Moneda de aur are o greutate de 6,1 g și un diametru de 23,75 mm.

Aversul monedei de aur îi prezintă pe Regele Ferdinand I și Regina Maria vizitând trupele române pe front; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Aversul monedei de alamă pentru colecționare îi prezintă pe Regele Ferdinand I și Regina Maria vizitând trupele române pe front; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2019” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.

Aversul monedei din alamă pentru circulație îi prezintă pe Regele Ferdinand I și Regina Maria vizitând trupele române pe front; inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.

Reversul comun monedelor prezintă portretul Reginei Maria și inscripția în arc de cerc ,,REGINA MARIA”.

Tirajele sunt de 500 de bucăți pentru moneda de aur, 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare și de 5.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.

Prețurile de vânzare (fără TVA) sunt 9.550 de lei pentru moneda de aur, inclusiv broșura de prezentare, și de 9,50 de lei pentru moneda de alamă de 50 de bani pentru colecționare.

Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR, iar punerea în circulație cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.

Centenar - Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război

Filiala județeană  Bacău Col. Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCERM) marchează, joi, 12 septembrie, împlinirea a 100 de ani de la înființarea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”. Evenimentul va avea loc sub forma simpozionului „Centenar – Societatea Mormintelor Eroilor Căzuți în Război”, care va avea loc la Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” din Bacău de la ora 11,00.

La simpozion vor transmite mesaje Instituția Prefectului, Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean, Cosmin Necula – primarul Municipiului Bacău și reprezentantul ANCERM.

Comunicări vor fi susținute de col. (rtr) Paul-Valerian Timofte, președintele Filialei Cultul Eroilor Bacău, prof. Vilică Munteanu, gl. (rtr) dr. Vasile Jenică Apostol, Valentin Ioan – de la Arhivele Naționale Bacău, col. (rtr) Constantin Chiper, col. dr. Dan Prisecaru – directorul Filialei Iași a Muzeului Militar Național, dr. Adrian Pohrib – de la Arhivele Naționale Galați, col. (rtr) ing. Ioan Timofte și dr. Luminița Giurgiu.

Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” a fost înființată în anul 1919 pentru a îngriji și a păstra mormintele și operele comemorative de război. Regina Maria a fost președinte de onoare a acestei societăți. În 1927 Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” a devenit Societatea Cultul Eroilor, iar din 1940 Așezământul „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor – desființată în 1948. Din 1997 este activă Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”.