- compania pune în practică cel mai mare proiect de irigații din județ pentru cultura cartofului
Una dintre cele mai importante
companii care face agricultură în sistem industrial în județul Bacău pune acum
în practică un proiect de un milion de euro pentru cultivarea de cartofi în
zona Sascut în sistem irigat. Compania este Grup Șerban Hoding, din Onești,
deja prezentă în zona Sascut-Orbeni, unde a preluat suprafețe importante de
teren agricol și a construit un mare depozit de cereale. Refacerea și
modernizarea singurului sistem de irigații de la Berești, prin grija Filialei
teritoriale Bacău a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, a creat
condiții propice pentru irigarea culturilor pe 5.000 ha. Despre proiectul Grup
Șerban Holding am stat de vorbă cu Ovidiu Bucătaru, Chief Financial Officier al
companiei.
Unde se regăsesc, domnule
director, începuturile proiectului aplicat în zona Sascut?
![]() |
Ovidiu Bucătaru |
Ideea a început să fie conturată în
anul 2018. Anul trecut, însă, am înființat cu firma israeliană Netafim, care se
ocupă de tehnologia de irigare prin picurare, un lot pilot de 10 ha pe care
s-au cultivat legume. Toate demersurile făcute în acea perioadă ne-au arătat că
trebuie să investim la scară mare, inclusiv într-un sistem de irigare, cu
pivoți mobili care au amplitudine și tubulatură cu aspersoare, de 400 m lungime.
Acești pivoți pot acoperi 600 ha, prin deplasare de pe o poziție pe alta.
Pentru primul an în care sunt operaționali, anul 2020, vorbim de cultura
cartofului pe 240 ha (pentru cartofi de chipsuri și cartofi de consum).
Primul lucru la care ne gândim
este, desigur, valoarea investiției necesare. Cum o veți susține?
Investiția este semnificativă.
Pentru primele 600 ha la care tindem, investim 1,1 milioane de euro (pentru reabilitare,
infrastructură secundară și partea de infrastructură terțiară – pivoții de
irigații). Investiția se poate face numai dacă reușim să înființăm culturi cu
valoare adăugată. De la cultura
mare (porumb, grâu etc.) am făcut trecerea la
legume. Ne-am orientat la cartof, cu precădere, care reprezintă 75% din
investiție. Diferența este sfeclă de zahăr și zece ha cu alte legume (ceapă,
rădăcinoase etc.). Pentru această repartizare ne-am uitat în farfuria
românului, la ce consumă el: jumătate o reprezintă cartofii, o treime din
cealaltă jumătate e ceapa, iar alte două treimi rădăcinoasele și alele. Cea mai
gustoasă legumă – se spune pe la noi – este porcul, dar nu, este cartoful,
pentru că un român consumă 98 kg de cartofi pe an. În zona Sascut investiții de
asemenea anvergură au fost rare sau chiar deloc. Mai ales că avem un proiect
funcțional în numai doi ani, iar când vom ajunge, pe tot holdingul, la 6.000
ha, cât ne propunem, vom trece la următorul nivel (2.000 ha cultivate în sistem
modern, irigate, până la sfârșitul anului 2021). Potențialul în zona Sascut
este de 5.000 ha, iar Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI)
de acolo este cea mai mare din județ, cu 40% din total suprafețe astfel irigate
(sunt 11 OUAI în județ, pentru a iriga circa 13.000 ha). Fermierii din OUAI
Sascut vor beneficia de irigații, vor plătite taxe și impozite la stat și vor
crea locuri de muncă.
Zona Sascut era deja denumită
„bărăganul” județului. Dar aveți cu cine lucra acolo?
Încă avem. Însă investiția noastră
în tehnologie modernă reduce dependența de forța de muncă. Dar mai e nevoie de
oameni, de la pregătirea terenului pentru plantat, până la recoltare. Iar
operatorii de care avem nevoie pentru noua tehnologie pot fi calificați, dacă
oamenii sunt deschiși să învețe să opereze pe noile mașini. Echipamentele
noastre sunt scumpe, dar elimină mult factorul uman. Insistăm să aducem
specialiști tineri. Avem deja patru șefi de fermă foarte tineri (25-27 de ani),
dar deja experți. Proprietarul holdingului, Nicu Șerban, a dat încredere
tuturor tinerilor. El însuși este un exemplu, pentru că a luat acest proiect de
la zero. A fost, însă, prezent peste tot, în toate etapele lui.
Ce veți face cu producția de
cartofi, care se anunță bogată? Aveți unde o depozita? Dar piață?
Depozitarea este cea mai mare
provocare. De altfel, într-un asemenea proiect te gândești cum îl derulezi de
la debutul lui, de la urmărirea producției până la desfacerea produselor. Dacă
nu ai asigurată desfacerea pentru 75% din producție nu ai făcut nimic.
Depozitarea este încă o problemă în agricultura noastră. Fără asemenea
condiții, aduci marfă pe piață atunci când toată lumea vine cu marfă, evident
la prețurile cele mai mici. Deci și asigurarea desfacerii e o cheie a afacerii,
iar noi pentru cartofi avem deja un contract cu PepsiCo, pentru chipsuri. La
sfecla de zahăr, anul trecut s-au mai cultivat în județ numai 100-150 ha. Dar,
în acest an numai noi am însămânțat deja 100 ha. Din păcate toată România nu se
mai îndulcește preponderent din sfecla de zahăr de la noi, ci din importuri.
Cum veți desface restul de marfă
obținută? Știm că holdingul dispune de o rețea proprie de băcănii.
Avem cinci magazine în rețeaua
Băcăniile Șerban, toate în Onești, dar vom vinde și către alți parteneri
locali, angrosiști, care vor redistribui marfa, dar și prin marile lanțuri de
retail. Deja suntem prezenți acolo cu brandul de produse de panificație Granero
Prokorn, iar ei vor extinde colaborarea și pentru legumele noastre. E însă un
proiect care este în pregătire, poate pentru următorii trei ani. Ne gândim să
începem arendarea de terenuri, iar 2020 va fi primul an pe această linie.
Beneficiarii solicită plata în produse, iar noi credem că vor fi interesați
mult de cartofi. Dar pot alege și grâu sau porumb, de exemplu.
Județul Bacău era cunoscut
pentru producția de cartofi mai ales în zona Berești Bistrița și Dămienești.
Acum se pare că zona Sascut urcă în frunte.
Încă se mai cultivă cartofi pe
acolo, dar în loturi și ferme mici. Însă și la Sascut s-a mai cultivat cartoful
(„zona Sascut” nu înseamnă doar comuna Sascut, ci cuprinde și alte localități
din dreapta și din stânga Siretului – n. n.). Acum anvergura e mult mai mare.
Avem un teren excepțional și o tehnologie în care s-au investit zece milioane
de euro, într-un parc tehnologic cu mașini de ultimă generație. Și eu, Chief Financial
Officer al holdingului mi-aș dori să fiu operator pe o combină din acest parc.
Pentru a avea șansă în acest domeniu, trebuie să creștem și să ținem un
asemenea lanț al investițiilor.
Ce ar mai trebui să vi se ofere
(la condiții din partea statului mă refer)?
Da, avem nevoie de suport, de forme
de garantare, de costuri corecte sau subvenționate. Iar dacă avem un cadru
propice știm să abordăm sursele financiare, umane și tot know-how - ul de care
avem nevoie. Pentru acest proiect, proprietarul holdingului, Nicu Șerban, și eu
am fost în luna decembrie în Israel, la Ashkelon, aproape de Fâșia Gaza, în
kibuțul Hatserim (renumit din vechime pentru „grădinile sale agricole”), care a
adus acum pe piață cel mai performant sistem de irigații, sistemul prin
picurare Netafim. Ei au făcut și fac agricultură în deșert.
Dar, cum spuneați, la Sascut folosiți
și pilonii de irigații, aripile de ploaie.
Evident, pentru cultura mare, dar
și în legumicultură. Lucrăm pe suprafețe mari, de unde să obținem și venituri
mari. Dacă un hectar din cultura mare aduce un venit de 4.800 de lei, la
cartofi sau legume ajungi și la circa 40.000 de lei. Însă și investiția e pe
măsură, în utilaje cu care să lucrezi în perioade foarte scurte (însămânțarea
cartofului se face în numai zece zile lucrătoare și tot în zece zile trebuie și
recoltat). Și imput-urile sunt mult mai scumpe. Numai sămânța pentru un hectar
de cartofi costă 1.500 de euro. Astfel, numai cu producții mari devii rentabil.
La porumb neirigat, de exemplu, dacă scoți o medie anuală de 8.000 t, în sistem
irigat ai nevoie de 15.000 t. Altfel nu acoperi investițiile.
Tocmai a fost pornit sistemul de
irigații de la Berești-Sascut. Funcționează bine?
Funcționează și continuăm procesul,
pentru că mai avem până la 2.000 ha de adus în sistem de irigații. Mai sunt de
adus 6-8 pivoți de irigații, până la sfârșitul anului viitor. Și mulțumim
tuturor colegilor și partenerilor noștri din linia întâi, care prin fiecare picătură
din sudoarea frunții lor au făcut posibile aceste „picături” fabuloase ale
proiectului!
Grup Șerban Holding în cifre
Grup Șerban Holding și-a început
activitatea în Onești în 1994 și se bazează integral pe capital românesc.
Structura grupului este integrată în agricultură, comerț cu cereale, plante
oleaginoase și leguminoase, creșterea păsărilor, panificație,
patiserie-cofetărie, alimentație publică (lanț propriu de magazine – Băcăniile
Șerban), distribuție și transport. Iată principalele lui coordonate:
- 6 domenii de activitate;
- peste 400 de angajați;
- 3 ferme de creștere a puilor;
- 5 magazine sub brandul Băcănia Șerban;
- 100 tone/24 ore capacitate de măcinare a grâului;
- 7 tone/h capacitate producție Fabrică de Nutrețuri Combinate (FNC);
- peste 12.000 ha de culturi;
- peste 130.000 de tone capacitate totală de depozitare a cerealelor și plantelor oleaginoase;
- 20 tone/24h capacitate de producție panificație-patiserie;
- 400 tone/oră – capacitate de recepție a cerealelor și 1800 tone/24h – capacitate de uscare a cerealelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu