Arabii au pus ochii pe România

Pământul - unealtă de producţie, obiect al muncii
şi instrument de tezaurizare - ar putea ajunge la străini

• pe 8 martie începe, la Bucureşti, forumul "Oportunităţi de afaceri România - Ţările Golfului"
• între domeniile de interes pentru investitorii arabi se află, pe primul loc, agricultura
• fermierii români se tem că vor rămâne fără obiectul muncii
• interesul pentru pământurile României stau sub semnul anunţatei crize alimentare mondiale


Îndemnul Uniunii Europene lansat, recent, către România şi Bulgaria, de a se da liber la vânzare terenurilor agricole către investitorii străini se va regăsi din nou în atenţia opiniei publice odată cu desfăşurarea primei ediţii a "Forumului Economic CCG - România, Bucureşti: Oportunităţi de afaceri în Europa Centrală de Sud-Est" (8 - 10 martie). Iniţialele CCG din titlul Forumului înseamnă Consiliul de Cooperare al Golfului, organizaţie care reprezintă interesele a şase state riverane Golfului Persic (Emiratele Arabe Unite, Regatul Bahrain, Regatul Arabiei Saudite, Sultanatul Oman, Qatar şi Kuweit). Evenimentul are loc la scurt timp după vizita pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o în Zona Golfului, precedată - spun fermierii din Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), din care face parte şi Asociaţia Judeţeană Bacău a Producătorilor Agricoli - de o vizită de lucru în aceaşi zonă, dar în secret, a secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu. Acest eveniment îi îngrijorează pe fermieri, pentru că "atragerea" de investitori străini în agricultura României i-ar putea lăsa fără obiectul muncii, adică pămîntul pe care îl lucrează în cea mai mare parte în arendă.

Ce vor arabii de la noi

Forumul va include şase paneluri: resurse naturale, energie (petrol şi gaze naturale); IT, ştiinţă şi educaţie; investiţii (piaţa financiar-bancară); agricultură (cu accent pe securitatea alimentară); IMM-uri; turism, infrastructură şi construcţii. Vor fi prezentate proiecte din aceste domenii de activitate, de interes "aparte" pentru economia României.
Evenimentul este mediatizat de presa din România încă de la începutul anului. De aici, aflăm că investitorii din Golf sunt interesaţi să se extindă în România şi sunt dispuşi să aloce minimum 20 de milioane de dolari pentru un proiect. "Unul dintre investitorii interesaţi de proiecte în România - scria Ziarul financiar - este Hassad Food, de la fondul de investiţii în sectorul agricol al Autorităţii de Investiţii din Qatar, care vrea să dezvolte un parteneriat în domeniu".
"Ne îngrijorează acest eveniment - ne-a declarat Laurenţiu Baciu, vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli -, pentru că el vine imediat după dispensa dată Uniunea Europeană pentru ca străinii să cumpere teren agricol din România. Ştim că investitorii din Golf sunt oameni cu mulţi bani, petrodolari, dar mai ştim şi că omenirea este ameninţată de o cumplită criză alimentară, iar ţările fără agricultură vor fi cele mai afectate. Iată de ce din Zona Golfului ochii se îndreaptă şi către România. Uluitor este că chiar noi îi chemăm aici. Avem informaţii că din producţia agricolă realizată pe asemenea terenuri, 70% va merge în ţările arabe, iar numai 30% va rămâne la noi. E corect?".

Vindem ieftim, cumpărăm scump

Dar, investitorii arabi au intrat, deja, în agricultura şi silvicultura României. În urma lor, mai ale în pădurile preluate, au rămas "zonele rase". Iar unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al Omar Haissam, investitor inclusiv în judeţul Bacău.
Teama fermierilor români este suspectată, însă, că are la bază perspectiva de a rămâne fără terenurile pe care acum le lucrează în arendă şi pe care străinii ar putea face o agricultură cu mai mult succes şi mai avantajoasă pentru proprietari, pentru că dispun de capital financiar mai bun. Fermierii susţin, totuşi, că promisiunile străinilor nu s-au materializat, până acum, în performanţe agricole notabile, iar promisiunile făcute inclusiv autorităţilor locale chemate să lămurească lumea de a le da terenurile de care au nevoie, nu s-au concretizat. "Momiţi cu sume frumuşele - a mai precizat Laurenţiu Baciu -, oamenii şi-ar putea vinde pământurile. Va fi un succes de moment, pentru că apoi România va deveni un importator de alimente necesare traiului, la preţuri exorbitante, deşi va exporta produse agricole en gross, dar sub nume străin".