Aromă de cozonaci și savoare de produse tradiționale la Auchan

Daniel Zodian a tăiat pruima felie de cozonac

A doua ediție a Târgului de produse locale, organizată prin proiectul „Se poate și aici” de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan din Bacău s-a încheiat duminică, 14 aprilie, după două zile de manifestări. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute și care și-a desemnat câștigătorii. Evenimentele au avut ca parteneri Magazinul Auchan, Direcția pentru Agricultură Județeană și Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului.

Cei mai frumoși, dar și cei mai gustoși cozonaci din acest an la Festivalul de la Auchan au fost desemnați cei preparați de Irina Chifane (premiul I), Mihaela Botezatu (premiul al doilea) și Loredana Berbec (premiul al treilea). Premiul special al juriului a fost acordat celei mai tinere concurente, Sofia Elena Rău, în vârstă de numai cinci ani.

Cu Gigi Mandici, directorul magazinului Auchan Bacău, și cu Daniel Zodian, fondatorul Asociației BronxPeople, am trecut prin toate standurile Târgului de produse locale, dar și pe la atelierul gospodinelor, unde lucrau deja cei 16 concurenți cu vârste între 5 și 72 de ani. Acolo – am aflat de la Daniel Zodian - ingredientele necesare, dar și echipamentul de lucru, au fost asigurate de magazinul Auchan. Gospodinele s-au apucat serios de treabă, au frământat coca, au lăsat cozonacii la dospit, apoi i-au băgat în cuptoarele magazinului. Un juriu format din cinci persoane, între care două dintre clienții obișnuiți ai magazinului, au ales cei mai buni cozonaci. Nu a fost ușor, pentru că s-a ajuns și la „baraj”, ca în orice concurs serios.

Bunătăți culinare ca la bunica acasă

Relu Grigoraș

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Ionela Paliștan, din Brusturoasa, a venit, ca de obicei la asemenea manifestări, cu delicioșii păstrăvi afumați în cetină de brad și cu diferite alte produse din pește. Alături, Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului „Dulcețica Mamei”, din Hemeiuș, nu putea etala decât minunatele dulcețuri, dar și zacusca de hribi și alte asemenea preparate. Nici Asociația Crescătorilor de Albine din Bacău nu s-a lăsat mai prejos, iar în standul ei Relu Grigoraș, vicepreședintele, ne-a vorbit despre produsele specifice asociației, dar și despre condiția apicultorului de astăzi de la noi.

Tot acolo, Dorina Vrencean, din Coșnea (Agăș), ne-a arătat varietatea de brânzeturi din lapte de vacă obținute în întreprinderea ei familială, iar Lorena Chifane, de la BronxPeople, ne-a dat să degustăm surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin. Nu l-am ocolit nici pe tânărul inginer Cătălin Iftimie, administratorul unui proiect Start Up din Moinești, care a deschis patiseria „Bunătăți de la Cătălin” cu rețete din caietele vechi ale bunicilor și mătușilor.

La final am trecut și pe la standul societății Pomaltoi din Letea Veche a doctorului pomicultor Florin Acatrinei, care a venit la târg cu material săditor din producția 2018, cu diferite soiuri de cireș, vișin, prun, măr, păr, gutui, alun, nuc, coacăz negru și roșu, agriș, mur cu sau fără ghimpi.

Ionela Paliștan și Gabriela Silișteanu

Însă despre ce am aflat de la producători cu această ocazie vom reveni într-­un alt articol, pentru că e nevoie de ceva spațiu publicistic mai mare.

„Târgul de produse – a conchis Daniel Zodian – a fost o reușită, prin numărul dublu de participanți și prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni pentru masa de Paști și pentru atmosfera obișnuită acestei mari sărbători creștine”.

Următorul Târg al produselor locale este anunțat pentru luna octombrie.

„Dincolo de promovarea produselor din județul nostru, la târg au fost prezenți tineri care au pornit în afacere cu programul Start up nation, dovadă că băcăuanii au spirit de antreprenor. A fost o promovare a afacerilor acestor oameni și a celor care încearcă să relanseze produse tradiționale. Suntem alături de ei și le acordăm tot sprijinul nostru”.

Simona Barzaghideanu, directorul executiv al Direcției Agricole Județene Bacău

Toamnă bogată la Expo Agro Moldova Bacău

• expoziția și-a închis porțile duminică, 16 octombrie

A patra ediție a manifestării promoționale Expo Agro Moldova și-a închis, duminică, 16 octombrie, porțile. Organizată în Bacău de Centrul de Afaceri și Expozițional, în parteneriat cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cu Oficiul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu Camera Agricolă Județeană și Direcția pentru Agricultură, expoziția a reunit producători și asociații de fermieri din mai multe județe, furnizori de imput-uri pentru agricultură, distribuitori de mașini agricole, crescători de animale, pomicultori, floricultori și artizani, dar și reprezentanți ai mediului bancar. La această ediție a expoziției au fost prezenți ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, parlamentari și reprezentanți ai mediului academic, șefi de instituții și reprezentanți ai autorităților locale.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a avut cu acest prilej un dialog de circa duă ore cu fermierii, le-a spus expozanților ce măsuri guvernamentale îi așteaptă în perioada următoare, a stat de vorbă pe îndelete cu fermierii și a acceptat orice propunere de dialog pe probleme care privesc bunul mers al unui domeniu atât de imporatant al economiei naționale. Achim Irimescu a apreciat potențialul agricol și pe cel al industriei alimentare din județul Bacău. „Sper ca din acest an situația din mediul rural și situația fermierilor să fie cât mai bună”– a spus ministrul Agriculturii, după ce le-a vorbit participanților de oportunitățile din domeniu, dar și de revenirea piețelor agricole.

„Expo Agro Moldova – a apreciat și Laurențiu Baciu – este la început de drum, dar sperăm că va prinde un conturmai  pronunțat în anii viitori. Anul agricol 2016 a fost, pentru noi, fermierii, unul atipic, din punct de vedere al naturii, dar și în materie de subvenții venite de la stat. Însă am reușit în mare parte să primim banii promiși și mergem mai departe”.

Stelian și Mihaela Albișteanu i-au prezentat ministrului
produsele din ferma de la Poiana Sărată

Expozanții cu care am stat de vorbă s-au declarat, în general, optimiști pentru viitorul domeniului în care lucrează. „Am venit la această expoziție – ne-au spus fermierul Stelian și Mihaela Albișteanu, fermieri din Poaiana Sărată - cu produse tradiționale din lapte de vacă, cu brânză de burduf, cu caș, cu telemea dulce sau sărată, cu cașcaval din lapte de vacă și caș afumat, chiar și cu lapte, toate făcute în ferma noastră. Avem acolo circa 70 de bovine, 200 de capre și 150 de oi. Am dezvoltat ferma cu fonduri europene și guvernamentale și continuăm să o dezvoltăm. Chiar în prezent aplicăm un proiect în valoare de 160.000 de euro. Cu forțe proprii pregătim și lansarea unei pensiuni în apropierea fermei, care sperăm să fie deschisă în maxim două săptămâni”.

La standul organizat de Lucica Țîmpu

De la Gioseni, Lucica Țîmpu a venit și în acest an la Expo Agro Moldova cu produse similare, preparate de casă din lapte de vacă sau de oaie, dar și cu bunătățile toamnei dedicate stimulării apetitului și nu numai, cu vin nou, cu must, cu țuică și cu afinată. „Totul – a precizat Lucica Țîmpu – este produs în condiții ecologice la noi în gospodărie. Producem, în parte, și pentru piață, dar, evident, și pentru nevoile proprii”.

Cei mai mulți producători dintre cei prezenți la expoziție au venit cu produse lactate, dar s-au remarcat și producătorii de miere de albine sau cei de dulcețuri și gemuri de casă, pomicultorii care au adus și puieți de măr, de păr, de prun etc., dar și fructe din propriile livezi. L-am revăzut, la târg, pe administratorul societății Pomaltoi, din Letea Veche, dr. ing. Florin Acatrinei, pe zootehniștii din Asociația Județeană Bacău a Crescătorilor de Oi, pe Gabriela Silișteanu cu preparatele sub marca „Dulcețica mamei”, pe Laura Rusu cu florile superbe de la Sere Comănești, pe fabricanții de premixuri de la TCE 3 Brazi, precum și pe reprezentanții Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească, din Brașov. De altfel, zona destinată țarcurilor de animale din Expo Agro Moldova a fost una generoasă în oferte, cu mai multe rase de oi și de cai sau de porci, dar și cu tradiționalul berbec la proțap.

Florin Acatrinei a vorbit despre pomicultură și altoi

„Mi-a făcut plăcere să constat că agricultura județului Bacău are producții bune, dar folosește și mașini performante, lucruri văzute și la Expo Agro Molodova. Chiar organizarea acestei expoziții arată că în zonă există interes pentru tehnologii moderne. Din fericire, vine și statul român din ce în ce mai mult în sprijinul agricultorilor, iar prima constatare pe care pot să o fac în acest sens și cu acest prilej este că, iată, se încheie plățile din categoria subvențiilor pentru perioadele anterioare. Județul Bacău are și industrie alimentară importantă, care prelucrează materiile prime locale, și aș aminti aici exemplul Grupului Agricola”.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Livezile rezistă valului de ger al acestor zile

Temperaturile scăzute din această perioadă a anului, sub cotele normale multianuale ale lunii ianuarie, dar nu sub pragurile de pericol pentru pomicultură, nu afectează livezile din județul Bacău, fie că sunt plantații intensive sau livezile din gospodăriile proprii. Specialiștii spun că asemenea pericole pot apărea doar peste pragul de 20, chiar 25 de grade Celsius cu minus.

„Nici înainte de Crăciun, când s-a ajuns la minus 18 grade, nu au fost probleme. Pomii sunt, deocamdată, în repausul obligatoriu. La acest moment, și lucrările specifice din livezi, respectiv tăierile de întreținere, se pot face. Acestea au început în livezile intensive chiar de la sfârșitul lunii noiembrie și au continuat în decembrie. Acum, sigur se va intra în livezi după ce s-au consumat toate sărbătorile de iarnă, mai ales că ziua devine din ce în ce mai mare.” - spune dr. Ing. Florin Acatrinei, administratorul firmei Pomaltoi, din Letea Veche, și consultant la Camera Agricolă Județeană.

Pericolul – mai spun specialiștii - poate apărea de acum în colo, dacă va urma o perioadă de încălzire peste mediile multianuale. Unii specialiști au făcut, însă, comentarii panicarde pe această temă, respectiv legate de perioadele de încălzire a vremii din luna decembrie a anului abia încheiat, peste limitele normale. Atunci pomii ar fi intrat în stare de vegetație, iar gerul de acum i-ar afecta.

„Adevărul este că în luna decembrie, chiar dacă este cald, pomii nu pleacă în stareea de vegetație, fiind în reapusul obligatoriu stabilit genetic. Numai după această perioadă de repaus, care în general se încheie între 25 decembrie și 1 ianuarie, pot apărea probleme la ger cumplit. După 1 ianuarie, apare repausul facultativ, care este ținut chiar de temperaturile de afară. Dacă acum apar temperaturi ridicate, de peste șase grade Celsius, pomul începe dezmugurirea. Anul trecut a fost luna ianuarie mai călduroasă, iar în februarie a venit înghețul, deci au apărut și problemele în livezi.”

Dr. ing. Florin Acatrinei, SC Pomaltoi Letea veche

Înghețul toamna este periculos

Se poate vorbi de efecte ale înghețului timpuriu de toamnă la temperaturi mai scăzute de minus 15 grade Celsius. Pe timpul iernii, însă, pomii ar trebui să reziste la îngheț datorită fenomenului de călire. În schimb, toamna, înghețul timpuriu reprezintă un risc pentru pomii altoiți, în special la piersic, cais și chiar la cireș. Mugurii de altoire sunt sensibili, deoarece calusarea n-a avut loc așa cum trebuie, fiind foarte fină.

Gerul nu poate fi combătut

Protecția plantațiilor pe timp de ger nu prea poate fi făcută. Temperaturile negative îngheață apa din celula plantei și nu se pot lua măsuri. Riscul se poate minimaliza doar prin perdele forestiere de protecție a livezii, pe câte două-trei rânduri. ~n schimb, la căderea brumei se plasează fumare din bălegar sau alte materiale, care se aprind în funcție de cum bate vântul, astfel încât fumul să se răspândească în toată livada. Unii, mai dotați, folosesc sistemul de irigații prin aspersiune, atât cât răsare soarele, pentru a spăla pomii de brumă.