Aromă de cozonaci și savoare de produse tradiționale la Auchan

Daniel Zodian a tăiat pruima felie de cozonac

A doua ediție a Târgului de produse locale, organizată prin proiectul „Se poate și aici” de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan din Bacău s-a încheiat duminică, 14 aprilie, după două zile de manifestări. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute și care și-a desemnat câștigătorii. Evenimentele au avut ca parteneri Magazinul Auchan, Direcția pentru Agricultură Județeană și Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului.

Cei mai frumoși, dar și cei mai gustoși cozonaci din acest an la Festivalul de la Auchan au fost desemnați cei preparați de Irina Chifane (premiul I), Mihaela Botezatu (premiul al doilea) și Loredana Berbec (premiul al treilea). Premiul special al juriului a fost acordat celei mai tinere concurente, Sofia Elena Rău, în vârstă de numai cinci ani.

Cu Gigi Mandici, directorul magazinului Auchan Bacău, și cu Daniel Zodian, fondatorul Asociației BronxPeople, am trecut prin toate standurile Târgului de produse locale, dar și pe la atelierul gospodinelor, unde lucrau deja cei 16 concurenți cu vârste între 5 și 72 de ani. Acolo – am aflat de la Daniel Zodian - ingredientele necesare, dar și echipamentul de lucru, au fost asigurate de magazinul Auchan. Gospodinele s-au apucat serios de treabă, au frământat coca, au lăsat cozonacii la dospit, apoi i-au băgat în cuptoarele magazinului. Un juriu format din cinci persoane, între care două dintre clienții obișnuiți ai magazinului, au ales cei mai buni cozonaci. Nu a fost ușor, pentru că s-a ajuns și la „baraj”, ca în orice concurs serios.

Bunătăți culinare ca la bunica acasă

Relu Grigoraș

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Ionela Paliștan, din Brusturoasa, a venit, ca de obicei la asemenea manifestări, cu delicioșii păstrăvi afumați în cetină de brad și cu diferite alte produse din pește. Alături, Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului „Dulcețica Mamei”, din Hemeiuș, nu putea etala decât minunatele dulcețuri, dar și zacusca de hribi și alte asemenea preparate. Nici Asociația Crescătorilor de Albine din Bacău nu s-a lăsat mai prejos, iar în standul ei Relu Grigoraș, vicepreședintele, ne-a vorbit despre produsele specifice asociației, dar și despre condiția apicultorului de astăzi de la noi.

Tot acolo, Dorina Vrencean, din Coșnea (Agăș), ne-a arătat varietatea de brânzeturi din lapte de vacă obținute în întreprinderea ei familială, iar Lorena Chifane, de la BronxPeople, ne-a dat să degustăm surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin. Nu l-am ocolit nici pe tânărul inginer Cătălin Iftimie, administratorul unui proiect Start Up din Moinești, care a deschis patiseria „Bunătăți de la Cătălin” cu rețete din caietele vechi ale bunicilor și mătușilor.

La final am trecut și pe la standul societății Pomaltoi din Letea Veche a doctorului pomicultor Florin Acatrinei, care a venit la târg cu material săditor din producția 2018, cu diferite soiuri de cireș, vișin, prun, măr, păr, gutui, alun, nuc, coacăz negru și roșu, agriș, mur cu sau fără ghimpi.

Ionela Paliștan și Gabriela Silișteanu

Însă despre ce am aflat de la producători cu această ocazie vom reveni într-­un alt articol, pentru că e nevoie de ceva spațiu publicistic mai mare.

„Târgul de produse – a conchis Daniel Zodian – a fost o reușită, prin numărul dublu de participanți și prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni pentru masa de Paști și pentru atmosfera obișnuită acestei mari sărbători creștine”.

Următorul Târg al produselor locale este anunțat pentru luna octombrie.

„Dincolo de promovarea produselor din județul nostru, la târg au fost prezenți tineri care au pornit în afacere cu programul Start up nation, dovadă că băcăuanii au spirit de antreprenor. A fost o promovare a afacerilor acestor oameni și a celor care încearcă să relanseze produse tradiționale. Suntem alături de ei și le acordăm tot sprijinul nostru”.

Simona Barzaghideanu, directorul executiv al Direcției Agricole Județene Bacău

Județul Bacău promovat la Târgul de Turism al României

Imagini de la ediția precedentă a Târgului de Turism

Consiliul Județean Bacău, prin Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), participă la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României. Evenimentul are loc la Romexpo, în București, în Pavilionul B2, pe 15.300 mp, în perioada 15-18 noiembrie.

Pe parcursul celor patru zile de târg, în standul băcăuan, nr. 43-44, pe 21 mp, vor fi prezentate ofertele turistice ale județului, cu informații despre bogatul său patrimoniu cultural, istoric și natural: pârtia de schi ,,Nemira” din Slănic-Moldova și traseele montane, turismul balnear și de agrement, turismul ecumenic, parcurile și ariile naturale din județ, meșteșugurile tradiționale și arta populară, precum și satul românesc cu valorile lui.

Vor fi prezentate broșuri bilingve (română-engleză), hărți turistice, pliante, proiecții de filme, calendare, albume, materiale care vor fi distribuite atât vizitatorilor, cât și agențiilor de turism. Tot aici vor mai putea fi urmărite îndeletnicirile meșterilor populari din comuna Palanca și vor putea fi degustate produse ecologice atestate, oferite de familia Mihaela și Ionela Paliștan din Ciugheș (Palanca), începând  cu celebrul păstrăv în hârzob de brad (după o rețetă atestată în anul 1920!), cârnați de păstrăv, zacuscă de păstrăv si sărmăluțe în foi de viță cu carne de păstrăv, până la dulcețuri și siropuri din fructe de pădure.

Sâmbătă, 17 noiembrie, între orele 13,00 și 14.00, pe scena pavilionului expozițional director adjunct la SPJPTCAS Bacău, Horia Olinic, va prezenta județul Bacău, după care va urma un program artistic susținut de Ansamblul folcloric ,,La Porțile Neamului” din Palanca (formație coordonată de Liliana Atomulese) și de Ansamblul folcloric ,,Păunașii”, din comuna Poduri (coordonator Alina-Ana Muncilă).

  

,,Sperăm să reușim promovarea județului Bacău prin etalarea frumuseților naturale pe care ținutul nostru le deține, a locurilor cu izvoare tămăduitoare și a lăcașurilor pentru suflet și spirit, prin obiceiurile și tradițiile nealterate de trecerea vremurilor. Și pentru că sezonul de iarnă se apropie cu pași repezi, vă invităm pe această cale să vizitați cea mai nouă și mai modernă investiție în turismul băcăuan: Pârtia de schi Nemira, un obiectiv care atrage, an de an, tot mai mulți turiști și iubitori ai sporturilor de iarnă.”

Romil Botezatu, directorul SPJPTCAS Bacău

Primarul din Palanca: 4 mandate în funcție, 5 milioane de euro fonduri europene atrase

Adrian Paliștan

Sunteți, domnule Adrian Paliștan, primar în Palanca de 12 ani. Acum ați început al patrulea mandat. S-ar putea spune că pentru dumneavoastră funcția a devenit un fel de profesie. A fost mult, a fost puțin în ceea ce v-ați propus pentru această comună?

Când ai o strategie pe termen lung și îți stabilești anumite obiective pentru a căror realizare trebuie să lucrezi foarte mult, ți se pare că timpul trece foarte repede. Pentru mine cei 12 ani au fost ani buni, în sensul că din ceea ce mi-am propus am realizat peste 75%. Așadar, prin prisma realizărilor aș spune că a fost mult.

Ce credeți că i-a convins pe consătenii dumneavoastră să vă acorde din nou votul lor pe 5 iunie 2016?

Într-o comunitate sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi realizarea unor investiții de strictă necesitate și găsirea surselor de finanțare pentru acestea, probleme sociale, probleme de fond funciar, probleme organizatorice, activități pe linie educativă și culturale și multe altele cu care se confruntă comunitatea și pentru a căror rezolvare trebuie să îmi aduc contribuția. Cred că mi-am făcut treaba cu responsabilitate și, atunci, concetățenii mei mi-au acordat un nou credit pentru următorii patru ani.

Cinci proiecte comunale pentru alți patru ani

Aveți, desigur, o strategie pentru dezvoltarea comunei în următorii patru ani de mandat. Cum arată aceasta, ce sperați de la noul interval de timp?

Pentru consătenii mei mi-am propus să realizez investiții în infrastructura de transport și tehnico-edilitară a comunei, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al populației și reducerii decalajelor între condițiile de trai din mediul urban și din cel rural. Astfel, implementăm un proiect integrat cu cinci componente. Este vorba de Alimentarea cu apă în localitățile Ciugheș și Palanca, de Canalizare și stație de epurare în Ciugheș și Palanca, de Modernizarea drumului vicinal DN12A-DC137, în satul Palanca, de Construirea unei grădinițe cu două grupe în satul Popoiu și de Reabilitarea clădirii Muzeului de istorie și etnografie al comunei Palanca, finanțat din fonduri europene prin FEADR, în valoare de peste 13 milioane de lei. Dar, vom moderniza, vom extinde și vom dota și căminul cultural din satul Ciugheș, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții (CNI), vom construi o grădiniță cu trei grupe în satul Palanca, prin finanțare de la Ministerul Educației, vom extinde rețeaua de alimentare cu apă și sistemul de canalizare în satele Popoiu, Palanca și Ciugheș și vor fi modernizați 5,5 km de drumuri locale.

12 obiective comunale pe lista proiectelor finalizate

La ce realizări ale celorlalte mandate de primar pe care le-ați parcurs se vor alătura aceste obiective?

Este o listă lungă și aici, care cuprinde Modernizarea drumului comunal DC137 prin SAPARD, cu 1,2 milioane de euro, Modernizarea, extinderea și dotarea școlii cu clasele I-IV Lunca Ciugheș prin Programul Operațional Regional, cu aproximativ 300.000 de euro, Construirea clădirii pieței comunale Palanca, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu 180.000 de euro, Amenajarea unui spațiu public de recreere pentru locuitorii comunei Palanca, prin FEADR cu 90.000 de euro și Construirea Centrului de consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în situații de risc, în Palanca, prin Ministerul Muncii (MMFPSPV) cu 65.000 de euro. De asemenea, e vorba de Construirea sălii de educație fizică la școala Palanca, prin CNI cu 350.000 de euro, de Construirea unui pod de beton armat peste râul Trotuș, prin OG7/2007 cu 400.000 de Euro, a unui pod de beton armat peste pârâul Ciugheș, cu 260.000 de euro, de Modernizarea drumului comunal DC137 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu 650.000 de euro, de Amenajarea Complexului arhitectural „Emil Rebreanu”, împreună cu Fundația „Gândul Aprins”, cu 100.000 de euro, dar și de Modernizarea școlilor Palanca și Ciugheș, cu 100.000 de euro și de Regularizarea albiilor Ciugheș și Șanț, de către Administrația Bazinală de Apă Siret, cu fonduri FEADR.

Consolidarea vadului unui afluent al Trotușului, în Ciugheș

Știam că Palanca este campioană la atragerea de fonduri europene. Am vizitat personal câteva obiective construite astfel la dumneavoastră. Câți bani europeni au ajuns în comună? Pentru ce proiecte au venit banii și ce alte proiecte sunt acum în aplicare?

Am dispus de 1.770.000 Euro la care se adaugă, acum, 2.827.200 Euro pentru cele cinci proiecte deja menționate în strategia următorilor patru ani,  pentru care s-a semnat contract de finanțare și s-au început lucrările.

O comună înființată acum 90 de ani

Comuna Palanca împlinește 90 de ani în actuala organizare administrativ-teritorială. În 1926, satele Palanca, Popoiu și Ciugheș s-au desprins din comuna Brusturoasa, din care făceau parte din 31 martie 1864, când s-a făcut noua împărțire administrativă a țării. Brusturoasa avea atunci 15 sate. A fost o reorganizare de bun augur?

Primăria Palanca

Probabil așa au gândit și înaintașii noștri, că se poate realiza o dezvoltare administrativ teritorială mai bună și mai eficientă pentru zonă. În gândirea europeană actuală se discută din ce în ce mai mult despre dezvoltare comună pe teritorii mai mari, respectiv pe grupuri de localități. Astfel, ne-am constituit într-un Grup de Acțiune Locală „Valea Muntelui”, cu ajutorul căruia am aplicat și aplicăm proiecte comune de dezvoltare a Văii superioare a Trotușului conform Strategiei de Dezvoltare a Grupului.

Palanca a fost multă vreme la granița cu Imperiul Austro-Ungar. Și astăzi se mai văd urmele fortificațiilor de pe graniță. De altfel, chiar numele comunei se spune că vine de la fortificațiile de pe Pârâul Șanț, un afluent al Trotușului. În zonă conviețuiesc români și maghiari. Cum păstorește un primar român această comunitate mixtă?

Locuitorii comunei Palanca, fie ei de etnie română sau maghiară ori de alte confesiuni, conviețuiesc de sute de ani. Niciodată în istoria comunei noastre nu au fost diferende între oameni pe aceste teme. Și în prezent ne respectăm, trăim împreună, muncim împreună, participăm împreună la viața de zi cu zi a comunei, deoarece atât bucuriile cât și neajunsurile sunt comune, acestea nu diferă de la o etnie la alta ori de la o religie la alta. Așadar, sunt onorat că am fost ales să reprezint și să păstoresc această comunitate, apărând drepturile fiecărui membru al ei și asigurând respectarea legilor și normelor de conviețuire socială.

Președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) propune un pact național pentru autonomie locală, care să conducă la „reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre mediul urban și cel rural”. Cum comentați această propunere?

Inițiativa Președintelui ACOR are toată susținerea mea și cred că aceasta se observă și din interviul pe care l-am dat astăzi, deoarece mi-am creat o țintă din reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre cetățeanul din mediul urban și cel din mediul rural. Înțelepciunea, care s-a născut la sat, face casă bună cu școala și cu pregătirea superioară care se găsesc la oraș.

La inaugurarea noului monument „Emil Rebreanu”

Comună cu nume sonor, care ar veni de la vechile întărituri de apărare de pe Pârâul Șanț – afluent al Trotușului, Palanca este atestată documentar într-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 1648, dar despre fortificațiile de pe Șanț sunt informații și la cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin. Fortificații încă vizibile în comună sunt cele de pe fosta graniță dintre Austro-Ungaria și România, construite în timpul lui Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, numite de localnici „Treptele Mariei Tereza”.

Comuna are, astăzi, cinci sate – Palanca, Ciugheș, Popoiu, Cădărești și Pajiștea – și 3.470 de locuitori, circa 97% români.

Romanul „Pădurea spânzuraților” al lui Liviu Rebreanu a făcut din mormântul și monumentul ofițerului Emil Rebreanu (fratele scriitorului, dezertor din armata austro-ungară în timpul luptelor cu armatele românești și condamnat la moarte prin spânzurare chiar la granița cu România) unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Palanca. Actualul monument a fost ridicat în anul 2012 și din inițiativa primarului Adrian Paliștan. Demn de atenție este și monumentul de arhitectură tradițională „Ansamblul de instalații tehnice” de la începutul sec. XX, din satul Ciugheș, ansamblu care cuprinde o moară de apă și un fierăstrău hidraulic.