Se afișează postările cu eticheta pomi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pomi. Afișați toate postările

luni, 16 martie 2015

Primăvara pomicultorilor a început cu lecții de întreținere în livezi



Camera Agricolă Județeană a deschis seria lecțiilor practice de tăiere de întreținere la pomi, care sunt dedicate fermierilor. Prima acțiune a avut loc în comuna Plopana, în arealul de care se ocupă, din partea Camerei, inginerul Gică Pîslaru, iar seria lecțiilor practice va fi continuată la Buhoci și la Moinești chiar în această săptămână. Inițiativa a fost luată cu ani în urmă și a fost susținută, an de an, de un specialist în domeniu, dr. ing. Florin Acatrinei, consultant al Camerei Agricole Județene și administratorul uneia dintre cele mai cunoscute pepiniere de pomi fructiferi din județ, PomAltoi, din comuna Letea Veche.

Gazda fermierilor-elevi la lecția de pomicultură din Plopana a fost Miluță Vrânceanu, proprietarul unei livezi intensive de peste șapte hectare, înființată acum circa șase ani pe coasta blândă a unui deal din satul Budești. Frumoasă lucrare livada, harnic și fermierul, dar – după cum spunea el însuși –, un pic de știință mai multă într-o asemenea lucrare nu strică niciodată. Mai ales că acum venea chiar de la cel care i-a și furnizat puieții, de care, după cum arătau pomii, avea de ce să fie mulțumit.
Luna martie ne-a întâmpinat, la Budești, cu o vreme mohorâtă, dar în livadă este tocmai timpul lucrărilor de întreținere, astfel încât nu era timp de stat lângă vatră. Înarmat cu uneletele obișnuite unei asemenea îndeletniciri, foarfeci și fierăstraie, inginerul Acatrinei a și pornit la treabă. Toți am fost ochi și urechi: asemenea ocazie nu se ivește oricând.
Inginerul a început, tacticos, cu primele noțiuni despre pomi și pomicultură, despre necesitatea tăierilor de întreținere. În livadă erau numai meri, dar de soiuri diferite, astfel încât demonstrațiile pe fiecare soi fixau cunoștințele exact acolo unde se potriveau mai bine. „Pomii - spunea Florin Acatrinei – au tendința de a crește cât mai mult, spre lumină. Pe verticală. Astfel, dacă vrea o ramură să crească, o scurtez. O pot lăsa, însă și întreagă, iar pentru a nu mai crește o dirijez la orizontală. Ea va forma, astfel, rod, spre deosebire de ramura care crește pe verticală. Dar, cu cât voi scurta mai tare ramura voi forța creșterea. Puterea de creștere este mai mare la ramurile din partea de sus.”
De asemenea lucruri trebuie să ții neapărat cont dacă vrei să ai un pom bine crescut și roditor, mai ales în livezile intensive, precum aceea din Budești. Lecția a continuat cu demonstrații practice de tăiere, însoțite de explicațiile specialistului. Curioși și evident interesați, fermierii au pus și întrebări, s-au îndoit de unele sfaturi, dar până la urmă s-au convins că tot puterea științei este de partea adevărului.
La cât de dornici erau participanții să afle mai multe, lecția s-ar fi întins cu siguranță mult în timp. O ploaie rece și insistentă, soră cu lapovița, ne-a oprit din lucru, dar tot am rămas cu destule cunoștințe. Ba, la plecare spre Bacău ne-am oprit și în livada intensivă a verilor Adrian și Dragoș Mihalache, pentru un scurt, dar interesant și util schimb de experiență.
Ușa, pentru orice lămurire, a rămas, însă,  deschisă la specialiștii în agricultură de la Camera Agricolă, astfel încât cine vrea poate afla mai multe și poate face treabă bună.
Să fie cu noroc noul an agricol, în care am intrat încă din toamna trecută!

miercuri, 7 ianuarie 2015

Livezile rezistă valului de ger al acestor zile



Temperaturile scăzute din această perioadă a anului, sub cotele normale multianuale ale lunii ianuarie, dar nu sub pragurile de pericol pentru pomicultură, nu afectează livezile din județul Bacău, fie că sunt plantații intensive sau livezile din gospodăriile proprii. Specialiștii spun că asemenea pericole pot apărea doar peste pragul de 20, chiar 25 de grade Celsius cu minus.

„Nici înainte de Crăciun, când s-a ajuns la minus 18 grade, nu au fost probleme. Pomii sunt, deocamdată, în repausul obligatoriu. La acest moment, și lucrările specifice din livezi, respectiv tăierile de întreținere, se pot face. Acestea au început în livezile intensive chiar de la sfârșitul lunii noiembrie și au continuat în decembrie. Acum, sigur se va intra în livezi după ce s-au consumat toate sărbătorile de iarnă, mai ales că ziua devine din ce în ce mai mare.” - spune dr. Ing. Florin Acatrinei, administratorul firmei Pomaltoi, din Letea Veche, și consultant la Camera Agricolă Județeană.
Pericolul – mai spun specialiștii - poate apărea de acum în colo, dacă va urma o perioadă de încălzire peste mediile multianuale. Unii specialiști au făcut, însă, comentarii panicarde pe această temă, respectiv legate de perioadele de încălzire a vremii din luna decembrie a anului abia încheiat, peste limitele normale. Atunci pomii ar fi intrat în stare de vegetație, iar gerul de acum i-ar afecta.

„Adevărul este că în luna decembrie, chiar dacă este cald, pomii nu pleacă în stareea de vegetație, fiind în reapusul obligatoriu stabilit genetic. Numai după această perioadă de repaus, care în general se încheie între 25 decembrie și 1 ianuarie, pot apărea probleme la ger cumplit. După 1 ianuarie, apare repausul facultativ, care este ținut chiar de temperaturile de afară. Dacă acum apar temperaturi ridicate, de peste șase grade Celsius, pomul începe dezmugurirea. Anul trecut a fost luna ianuarie mai călduroasă, iar în februarie a venit înghețul, deci au apărut și problemele în livezi.”
Dr. ing. Florin Acatrinei, SC Pomaltoi Letea veche


Înghețul toamna este periculos

Se poate vorbi de efecte ale înghețului timpuriu de toamnă la temperaturi mai scăzute de minus 15 grade Celsius. Pe timpul iernii, însă, pomii ar trebui să reziste la îngheț datorită fenomenului de călire. În schimb, toamna, înghețul timpuriu reprezintă un risc pentru pomii altoiți, în special la piersic, cais și chiar la cireș. Mugurii de altoire sunt sensibili, deoarece calusarea n-a avut loc așa cum trebuie, fiind foarte fină.

Gerul nu poate fi combătut

Protecția plantațiilor pe timp de ger nu prea poate fi făcută. Temperaturile negative îngheață apa din celula plantei și nu se pot lua măsuri. Riscul se poate minimaliza doar prin perdele forestiere de protecție a livezii, pe câte două-trei rânduri. ~n schimb, la căderea brumei se plasează fumare din bălegar sau alte materiale, care se aprind în funcție de cum bate vântul, astfel încât fumul să se răspândească în toată livada. Unii, mai dotați, folosesc sistemul de irigații prin aspersiune, atât cât răsare soarele, pentru a spăla pomii de brumă.