„Ozon pentru viață” în Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău celebrează, miercuri, 16 septembrie, Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, pentru a atrage atenția asupra necesității de a lua atitudine și de a acționa în folosul mediului și pentru sănătatea noastră.

APM Bacău va desfășura în perioada 16-20 septembrie o campanie de informare în școlile din județ. Vor fi diseminate materiale educative la temă, în format electronic.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a declarat data de 16 septembrie 1991 ca „ZIUA INTERNAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA STRATULUI DE OZON". UNEP a luat în considerare ziua de 16 septembrie 1987 în care s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993, asumându-și obligația de a se conforma prevederilor acestuia.

În anul 2020 se aniversează 35 de ani de la adoptarea Convenției de la Viena, 33 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal și se serbează a 30-a zi a Ozonului sub deviza „Ozon pentru viață”.

Ultima evaluare științifică privind degradarea stratului de ozon, finalizată în 2018, arată că părți din stratul de ozon s-au reabilitat într-un ritm de 1-3% la zece ani, începând cu anul 2000. În ritmurile preconizate, ozonul din emisfera nordică și cel de la altitudine medie se va reface până în anul 2030. Cel din emisfera sudică va urma această tendință până în anul 2050, iar cel din regiunile polare până în anul 2060. Eforturile privind protecția stratului de ozon au contribuit de asemenea la lupta împotriva schimbărilor climatice, prin diminuarea emisiilor cu cca. 135 de miliarde de tone în echivalent de bioxid de carbon, din 1990 până în 2010. Protocolul de la Montreal a condus la înlocuirea a 99% din substanțele care degradează stratul de ozon, prezente în frigidere, aparate de aer condiționat și multe alte echipamente.

 

„De Ziua Ozonului sărbătorim succesul. Dar trebuie să continuăm lupta, să menținem aceste rezultate, în special pentru a preîntâmpina apariția surselor ilegale de substanțe care degradează stratul de ozon. Trebuie să susținem deschis Amendamentul Kigali la Protocolul de la Montreal privind reducerea progresivă a utilizării hidrofluorocarburilor (HFC) la nivel mondial, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019. Prin renunțarea la HFC (freoni), gaze cu efect puternic în încălzirea globală, acest amendament poate preveni creșterea temperaturii globale cu 0,4°C până la sfârșitul secolului, continuând astfel protejarea stratului de ozon. Prin combinarea acțiunii de renunțare la freoni cu îmbunătățirea eficienței energetice în industria de refrigerare se pot obține beneficii climatice însemnate.”

Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău

Combaterea poluării cu plastic – tema celebrării Zilei Mondiale a Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău marchează Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită în fiecare an pe 5 iunie, printr-o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra necesităţii de a lua atitudine şi de a acţiona în folosul mediului şi pentru sănătatea noastră.

Și luni, 4 iunie, a fost făcută o diseminare a rezultatelor primului an din proiectul Erasmus „Future for the planet, future for us”, la Şcoala Maria Montessori din Bacău, cu participarea reprezentanţilor şcolilor din ţările partenere: Cehia, Polonia, Cipru, Suedia, Norvegia şi Germania.

Marți, 5 iunie, de la ora 9,00 are loc Seminarul interactiv şi vernisarea unei expoziţii de desene şi afişe pe tema protejării mediului, la Şcoala Gimnazială „Spiru Haret”, din Bacău, iar de la ora 13,00 conferinţa de diseminare a rezultatelor şi premierea voluntarilor implicaţi în proiectul de ecologizare „Hârja – colţ de rai” – ed. a II-a, derulat de Asociaţia „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”, din Hârja.

Tema propusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului în anul 2018 este „Combaterea poluării cu plastic – Beat plastic pollution”, care ne îndeamnă să ne unim în mişcarea globală de combatere celei mai mari provocări a timpurilor actuale – poluarea cu plastic.

Pentru a combate poluarea cu plastic, trebuie să regândim în întregime modul de proiectare, producere şi utilizare a produselor din plastic. Iată principalele modalități:

-          Schimbarea practicii privind o singură utilizare a plasticului – cca. 50% din consumul mondial de plastic este proiectat pentru o singura utilizare, iar eliminarea acestei practici este un prim pas în lupta de combatare a poluării cu acest material;

-          Îmbunătăţirea managementului deşeurilor – aproape o treime din plasticul utilizat  nu ajunge în sistemele de colectare deşeuri, ci în mediu, se micşorează cu timpul, durează zeci de ani şi în final ajunge în lanţul nostru alimentar;

-          Controlul fazei de microplastic – studiile recente arată că peste 90% din apa îmbuteliată în bidoane de plastic conţine particole de microplastic. Nu se cunoaşte încă efectul acestor particole asupra sănătăţii umane, însă urme ale acestora au fost descoperite în sânge, stomac şi plămâni, întrun procent în continuă creştere;

-          Promovarea cercetării materialelor alternative – soluţiile materialelor alternative (plastice din ulei vegetal) sunt limitate momentan şi cu aplicabilitate restrânsă. Însă cercetările viitoare le vor transforma în soluţii viabile din punct de vedere economic şi al aplicabilităţii.

„Sunt multe lucruri pe care le poate face oricine: să renunţe la ambalajele de plastic şi tacâmuri pentru alimente, să meargă la cumparături cu sacoşe proprii, să  folosească recipiente pentru apă reutilizabile, să susţină reglementărilor de interzicere a producerii şi utilizării sacoşelor din plastic cu o singură folosinţă etc. Deşeurile de plastic sunt atât de prezente în mediul natural, încât oamenii de ştiinţă chiar le-au propus drept indicator geologic al Erei Antropocen. Oare cum s-a ajuns aici?”

Petrică Ilieș, director executiv al APM Bacău

Bacăul celebrează Ziua Stratului de Ozon

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău celebrează, pe 16 septembrie, Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon printr-o serie de acţiuni menite să atragă atenţia asupra necesităţii de a lua atitudine şi de a acţiona în folosul mediului şi pentru sănătatea noastră. APM va desfăşura până pe 18 septembrie o campanie de informare în şcoli din judeţ, unde vor fi prezentate şi diseminate materiale educative la temă (plianet, prezentare ppt, chestionare).

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu - UNEP a declarat ziua de 16 septembrie 1991 ca „Zi Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja acest strat. România a aderat la protocol în anul 1993. În anul 2017 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal şi se serbează a 27-a aniversare a Zilei Ozonului sub deviza „Să avem grijă de tot ce-i viu sub soare (Caring for all life under the sun)”.

„Stratul de ozon – spune directorul executiv al APM Bacău, Petrică Ilieș - acționează ca un protector al Pământului împotriva radiației ultraviolete solare prin absorbția radiației ultraviolete de tip B, care nu mai ajunge astfel pe Pământ. Odată cu accelerarea dezvoltării industriale, stratul de ozon a început să se degradeze, prin cantitatea tot mai mare de substațe numite CloroFluoroCarburi (CFC) produse la suprafața terestră, care ajunse în atmosferă au produs dereglări consistente în stratul de ozon. Substanţele şi produsele responsabile de distrugerea stratului sunt utilizate la fabricarea spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, pesticidelor, solvenţilor și spumelor poliuretanice”. Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunţarea treptată la utilizarea substanţelor care distrug stratul de ozon, impunându-se găsirea unor soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. Prin politica sa de mediu, România s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptând acte legislative în domeniu începand cu anul 1999.

În 30 de ani, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Dacă, în 1987 nu erau decât 24 de ţări semnatare ale protocolului, astăzi numărul lor se ridică la 197, în condiţiile în care ameninţările asupra mediului înconjurător depăşesc orice frontieră.

Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon celebrată în Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău celebrează, astăzi, 16 septembrie, Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, printr-o serie de acțiuni menite să atragă atenția asupra necesității de a lua atitudine și de a acționa în folosul mediului și pentru sănătatea noastră. Agenția desfășoară, până pe 21 septembrie, o campanie de informare în școli din municipiul Bacău, în care vor fi prezentate și diseminate materiale educative la temă.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu - UNEP a declarat ziua de 16 septembrie 1991 ca „Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987, când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993, asumându-și obligația de a se conforma prevederilor acestuia.

În anul 2016 se sărbătorește a 25-a aniversare sub deviza „Ozonul și climatul – restabilite de o lume unită (Ozone and climate – restored by a world united)”

„Efortul umanității  pentru refacerea stratului de ozon – spune directorul executiv al APM Bacău, Paul Toderică - este exemplul fascinant de acțiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii și mediului”.

Substanțele și produsele responsabile de distrugerea stratului de ozon sunt utilizate la fabricarea: spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, pesticidelor, solvenților, spumelor poliuretanice. Consecințele ireversibile ale acestui fenomen au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunțarea treptată la utilizarea substanțelor care distrug stratul de ozon, impunându-se găsirea unor soluții acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranță pentru sănătatea omului și a mediului. Prin politica sa de mediu, România s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptând acte legislative în domeniu începand cu anul 1999.

În 29 de ani, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Daca, în 1987, nu erau decât 24 de țări semnatare ale protocolului, astăzi numărul lor se ridică la 197, în condițiile în care amenințările asupra mediului înconjurător depășesc orice frontieră.