Ziua Mondială a Mediului - Lupta împotriva poluării

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău a deschis seria de acțiuni dedicate celebrării Zilei Mondiale a Mediului - 5 iunie.

Campania a început pe 28 mai cu Parada ECO, activitate în Programul Mondial Eco-Școala, la Eco-Liceul Teoretic Henri Coandă din Bacău. În perioada 3-5 iunie, însă, vor avea loc patru seminarii interactive cu expoziții de desene și machete, la școlile gimnaziale „Ion Creangă” și „Miron Costin” și la Eco-Școala „Alexandru Ioan Cuza” și Liceul cu Program Sportiv din Bacău.

Pe 6 iunie, va avea loc Simpozionul pe tema protejării mediului la Școala Gimnazială „Spiru Haret”, iar pe 7 iunie o acțiune de ecologizare și o expoziție de desene și afișe la Colegiul Național „Ferdinand I”, din Bacău.

Semnificația și importanța sărbătorii

Inițiată în anul 1974, Ziua Mondială a Mediului a devenit o platformă publică mondială, sărbătorindu-se în peste 100 de țări. Tema propusă de UNEP – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului în anul 2019 este „Poluarea aerului”. Tema ne invită să luam în considerare cum putem face schimbări în viața noastră de zi cu zi, pentru a reduce emisiile care conduc la poluarea aerului, poluare care își aduce contribuția la încălzirea globală, cu efect de lungă durată asupra sănătății umane.

Adesea  invizibilă, poluarea aerului se află peste tot. Cu fiecare respirație, înghițim substanțe gazoase și pulberi care produc efecte asupra plămânilor, inimii și a creierului. Pe plan mondial, 9 din 10 oameni sunt expuși la niveluri ale poluanților, care depășesc limitele impuse de Organizația Mondiala a Sănătății. Anual, cca. 7 milioane de oameni din lumea întreagă mor prematur datorită poluării aerului, dintre care 4 milioane numai în zona Asia – Pacific.

Ce efecte are poluarea

Cât aer poluat respirăm depinde de mulți factori printre care: accesul la energiile verzi pentru încălzire sau gătit, factorii climatici, momentul din zi. Orele de vârf sunt o sursă evidentă de poluare locală, însă aerul poluat se poate deplasa pe distanțe mari,  uneori între continente, conform unor modele climatice globale.  Nimeni nu este în siguranță față de poluarea aerului, care provine din cinci surse umane principale: industrie, agricultură, transporturi, deșeuri și gospodării. Aceste surse degajă în aer o serie de substanțe cum ar fi: monoxidul / dioxidul de carbon,  dioxidul / protoxidul de azot, ozonul, dioxidul de sulf, pulberi, hidrocarburi și metale grele, toate aceste substanțe fiind dăunătoare sănătății umane.

„Sunt multe lucruri pe care le poate face oricine: acțiuni de plantare/ecologizare, utilizarea metodelor/mijloacelor alternative de deplasare, gestionarea corectă și reciclarea deșeurilor, utilizarea surselor de energii verzi, încurajarea autorităților locale de a adopta politici care să conducă la îmbunătățirea calității aerului din mediul urban etc. Poluarea aerului se poate preveni. Stă la îndemâna fiecăruia dintre noi. Nu ne putem opri sa  respirăm, însă putem face ceva pentru calitatea aerului ce ne înconjoară”.

Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare sărbătorită în Bacău

Agenția pentru Protecția Mediului din Bacău (APM) sărbătorește Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare, celebrată pe 11 mai, printr-o campanie de conștientizare privind protejarea păsărilor migratoare și a habitatelor acestora.

Sunt organizate, până pe 15 mai, în școlile din județ seminarii și va fi prezentat filmul „Lunca Siretului Mijlociu”. Școlile implicate sunt Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare”, Liceul cu Program Sportiv, Școala Gimnazială „Octavian Voicu”, Eco-Liceul Teoretic „Henri Coandă” și  Școala Gimnazială „Miron Costin” din Bacău și Școala Gimnazială „Ghiță Mocanu” din Onești.

Tema sub care se sărbătorește în acest an Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare, „Protejați păsările. Fiți soluția împotriva poluării cu plastic”, aduce în atenție impactul negativ al poluării naturii obiecte din material plastic asupra păsărilor migratoare și a habitatelor acestora.

O lume ambalată în plastic

Cu o producție mondială anuală de peste 300 de milioane de tone, plasticul este unul dintre cele mai răspândite materiale utilizate la scară planetară. Ce scapă adesea din atenție este că plasticul se folosește pentru scopul principal doar un timp limitat, însă prezența lui în mediu afectează ciclul de viață între 20 și 500 de ani. Ușoare și proiectate să reziste, obiectele din plastic lăsate în mediu sunt ușor transportate în ecosisteme cu ajutorul forțelor naturii, cauzând amenințări serioase asupra păsărilor migratoare de pe întregul Glob. Cca. 8 milioane tone de deșeuri din plastic ajung anual în oceanul planetar. Plasticul nu se dizolva pur si simplu. Se sparge în mici bucăți sub efectul apei, luminii solare și a vântului, conducând adesea la moarte prin ingestie sau încâlcire.

Aripile nu ajută păsările sa scape de amenințarea plasticului. Anual, cca. 1 milion de păsări marine mor din cauza lui, iar tendința este în creștere. În numai 20 de ani, în perioada 1960 – 1980, numărul de păsări descoperite cu stomacul umplut cu plastic a crescut de la 5 la 80%. Studiile efectuate arată ca proiectele locale de gestionare corectă a deșeurilor de plastic conduc la rezultate evidente în scurt timp. De aceea, bunul-simț și conștientizarea pot da o lovitură serioasă mareei uriașe a plasticului.

Sute de specii de păsări protejate în Bacău

În județul Bacău sunt inventariate 220 de specii de păsări protejate de interes comunitar și național. Lunca Siretului Mijlociu, Lunca Bistriței precum și lacurile de pe cursul acestui râu reprezintă un important culoar de migrație a păsărilor, împreună cu zonele din județ declarate arii protejate situri Natura 2000 pentru protecția păsărilor și habitatelor. În aceste arii protejate, cu o suprafață de 45.179 ha, sunt supuse unui regim de protecție cca. 174 de specii de păsări de interes comunitar menționate în Directiva „Păsări” a Uniunii Europene, din care jumătate sunt specii migratoare (barza albă, lebăda de iarnă, egreta, ciocârlia, stârcul, țigănușul, eretele, codalbul etc). Conform prevederilor legale, pentru protejarea tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv cele migratoare, este interzisă capturarea, uciderea, rănirea puilor ori adulților, culesul ouălor, deteriorarea cuiburilor, deranjarea în perioada de clocire și maturizare a puilor și, deținerea de exemplare dintre cele interzise la vânat

„Comunitățile trebuie să ia măsuri urgente pentru a minimiza impactul negativ al poluării cu plastic asupra păsărilor migratoare. Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare oferă șansa unică de unire a eforturilor îndreptate împotriva problemei poluării cu plastic și de a evidenția efectele ei negative asupra acestor specii. Trebuie să ne unim glasurile în lupta împotriva impactului produs de plastic asupra păsărilor migratoare și a habitatelor lor.”

Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău

Evaluarea carnivorelor din județul Bacău se apropie de final

• avem mai mulți urși și râși

Evaluarea din acest an a populațiilor speciilor de carnivore strict protejate (urs, râs, pisică sălbatică) de pe teritoriul județului Bacău se apropie de final. Acțiunea a fost programată în perioada 30 aprilie - 10 și este realizată de gestionarii fondurilor cinegetice. Situațiile centralizate vor fi înaintate Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, împreună cu propuneri de plafon maxim de intervenție, în funcție de nivelul pagubelor înregistrate, de situația efectivelor reale comparativ cu cele optime, de tendința și structura populației.

Acțiunile de evaluare a populațiilor de urs, râs și pisică sălbatică mai au loc pe 8 și 9 mai în fondurile Societății de Vânătoare și Pescuit Sportiv Bacău și pe 9 și 10 mai în

cele ale Asociației Colț Alb din Plopu și Berzunți.

La aceste acțiuni au fost invitați și reprezentanți ai institutelor de cercetare, ai universităților, ONG-urilor și custozii/ administratorii ariilor naturale protejate, pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate.

Mai mulți urși în județ

„Analizând datele comparative din anii trecuți - ne-a informat Petrică Ilieș, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bacău - se constată o evoluție pozitivă a populațiilor de urs pe toate fondurile cinegetice care oferă condiții propice de habitat pentru carnivorele mari și pentru care au fost calculate efective optime. De asemenea, se constată prezența exemplarelor de urs, în special tineret, în cuprinsul fondurilor cinegetice care nu au avut stabilite efective optime și care nu reprezintă areal pentru specie”. Acest fenomen are la bază manifestările de teritorialitate ale exemplarelor mature, precum și creșterea numerică a populației, astfel încât exemplarele tinere de masculi sunt împinse în afara arealului și obligate să se adapteze în habitate forestiere care nu oferă cele mai bune condiții de adăpost și hrănire. Fenomenul a generat în ultimul an numeroase conflicte, datorită faptului că ursul, un animal cu o capacitate de adaptare extraordinară, a învățat faptul că așezările omenești oferă oportunități de hrănire facilă.

Au reapărut râșii

Un alt fenomen interesant - a precizat Petrică Ilieș - a fost observat la populației de râs (Lynx lynx), specie la care vânătoarea a fost interzisă încă din anul 2012. Au fost semnalate exemplare chiar și pe fonduri cinegetice unde această specie dispăruse de câțiva ani. Râsul este o specie nocturnă, foarte discretă, teritorială și dificil de observat. Cu toate acestea, în anul 2018 au fost observate exemplare cu un comportament oarecum social, de exemplu o familie formată din doi adulți și doi pui, pe un fond cinegetic în care râsul nu mai fusese observat de mai mulți ani.

„Măsurile de protecție instituite în ultimii ani au avut în general efecte pozitive asupra mărimii populațiilor de carnivore strict protejate, care însă nu sunt susținute de condițiile de habitat. Cauza o reprezintă exploatările forestiere, reducerea suprafețelor acoperite de păduri precum și creșterea activităților de exploatare a resurselor pădurii (ciuperci și fructe de pădure). În aceste condiții, este posibilă creșterea numărului de conflicte între om și animalele sălbatice, precum și creșterea fenomenului de braconaj cinegetic.”

Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău