Se afișează postările cu eticheta lup. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lup. Afișați toate postările

luni, 19 aprilie 2021

A început evaluarea populațiilor de urși și lupi în județul Bacău

În județul Bacău se procedează, până pe 6 mai, la evaluarea efectivelor populațiilor speciilor de urs și lup. Evaluarea este făcută de gestionarii fondurilor cinegetice din județ, împreună cu reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Bacău, ai Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean Bacău, ai Gărzii Forestiere Bacău și ai Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

Iată și programul acestor acțiuni: Direcția Silvică Bacău a procedat în zilele de 15 și 16 aprilie, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bacău în perioada a început pe 16 aprilie și va continua până pe 22 aprilie, Ocolul Silvic Lignum în ziua de 6 mai, Ocolul Silvic Privat Oituz în zilele de 19-20 aprilie, Societatea Vânătorul și Pescarul Sportiv Bacău în perioada 19-23 aprilie și Asociația Colț Alb în zilele de  20-21 aprilie.

„Situațiile centralizate la nivel de județ – spune Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău - vor fi înaintate Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, împreună cu propuneri de plafon maxim de intervenție. Propunerile de plafon maxim de intervenție vor avea la bază nivelul pagubelor înregistrate, situația efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendința și structura populației”.

La aceste acțiuni sunt invitați să participe și reprezentanți ai institutelor de cercetare, universităților, ONG-urilor și custodele / administratorul ariilor naturale protejate, pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate.

miercuri, 11 aprilie 2018

A început evaluarea populaţiilor de carnivore strict protejate


Gestionarii fondurilor cinegetice, împreună cu reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bacău, ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Bacău, ai Gărzii Forestiere şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silviceprocedează, procedează până pe 20 mai la evaluarea populaţiilor speciilor de carnivore strict protejate (urs, lup, râs și pisică sălbatică) de pe teritoriul judeţului Bacău. Gestionarii fondurilor cinegetice sunt Direcţia Silvică, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv „Clubul Vânătorilor” Neamţ, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) „Ursul Brun”,  Ocolul Silvic Lignum, Ocolul Silvic Bisericesc, Ocolul Silvic Privat Oituz, AVPS Von Spiess, AVPS BUKK.
În zilele care urmează, evaluarea se face AJVPS Bacău (12, 13 și 18 aprilie), AVPS Von Spiess (11-12 aprilie), SVPS (12, 13, 16, 17 și 18 aprilie) și AVPS BUKK (13-15 aprilie) și a avut deja loc în AVPS Ursul Brun, Ocolul Silvic Privat Oituz și Ocolul Silvic Lignum.
„Situaţiile centralizate la nivel de judeţ – spune directorul executiv al APM Bacău, Petrică Ilieș -, vor fi înaintate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, împreună cu propuneri de plafon maxim de intervenţie. Propunerile de plafon maxim de intervenţie vor avea la bază nivelul pagubelor înregistrate, situaţia efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendinţa şi structura populaţiei. La aceste acţiuni sunt invitaţi să participe şi reprezentanţi ai institutelor de cercetare, universităţilor, ONG-urilor şi custozii/administratorii ariilor naturale protejate, pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate”.

miercuri, 8 noiembrie 2017

Efectivele de animale sălbatice cresc, toleranța față de ele scade



  • statul trebuie să aplice un management performant în domeniu – crede șeful Compartimentului de vânătoare al Direcției Silvice Bacău


Adrian Titianu, în standul Romsilva
de la recenta Expo Vânătoare și Pescuit Bacău
Creșterea efectivelor de animale sălbatice în România dă tot mai multă bătaie de cap locuitorilor din preajma zonelor împădurite. Atacurile turmelor de mistreți asupra culturilor de cereale, dar și prezența parcă tot mai sesizabilă a urșilor în apropierea sau chiar în perimetrul gospodăriilor țărănești, dar și pe străzile orașelor, sunt deja un fapt des întâlnit. Agricultorii, în special, au făcut de fiecare dată reclamații în legătură cu astfel de evenimente și mai ales cu pagubele suportate, dar măsurile necesare se lasă încă așteptate. Se întâmplă și în județul Bacău, motiv pentru care am stat de vorbă pe acest subiect cu șeful compartimentului Vânătoare al Direcției Silvice din Bacău, inginerul Adrian Titianu.

Cum stă județul Bacău din punct de vedere al vânătorii și al vânătorilor, domnule inginer?

Ca potențial vânătoresc stăm bine. Sunt 57 de fonduri de vânătoare în județ, din care Romsilva gestionează doar opt. Populația de mistreț este încă în creștere, populația de căpriori este ok, la fel cerbii. Lupii sunt suficient numeric, nu prea mulți, dar s-ar putea vâna în județ 5-7 în fiecare an. Lupii se mai împușcă, dar ilegal, și ar fi bine să dăm dovadă de normalitate ca țară, să intrăm în legalitate. Am avea o imagine reală a acestei specii. Urșii, însă, sunt tot mai numeroși și cred că au început să devină o problemă, iar Ministerul Apelor și Pădurilor ar trebui să o rezolve, deoarece ursul este o specie protejată și este datoria statului să rezolve problema.

Au fost și în județul nostru noi cazuri în care au apărut urșii în apropierea localităților sau chiar în sate.

În județ au fost prinși în laț, pe fonduri de vânătoare private, la două zile interval, trei urși, alți doi au fost omorâți și nu au fost luați de făptuitori. Aceasta dovedește că toleranța populației față de specie este zero. Populația ar trebui educată pentru ca gradul de acceptare să crească, altfel animalele nu pot supraviețui. Oamenii le percep ca dăunători. Trebuie făcut ceva ca animalele să aibă șanse reale să trăiască, protecția lor nu trebuie să existe doar pe hârtie. Să ne uităm la exemplul Austriei, o țară unde s-a procedat la fel, dar în 20 de ani a dispărut ursul de acolo. La noi, am curaj să dau scris că în 30 de ani nu vor mai fi urși, din circa 5.000 cât avem acum. Managementul în acest domeniu trebuie să fie activ, adică să-i dai voie omului să și împuște ursul dacă i-a omorât vaca. Astfel de conflicte au existat dintotdeauna. Înainte de 1990 se spune că erau vreo 8.000 de urși. Erau cazuri de atacuri la gospodăriile oamenilor, dar nu se mediatizau. Atunci, însă, pădurarul avea voie să rezolve problema, să lichideze ursul agresor. Dar, era oare reală evaluarea făcută înainte de 1990?

La câte fonduri de vânătoare sunt acum, cine face această evaluare?

Conform legilor, evaluările sunt făcute de gestionarii fondurilor în fiecare primăvară. Dar, este o evaluare doar, nu o numărătoare exactă. Metode sunt multe, însă mulți spun că metodele de acum nu mai sunt adecvate. Toată Europa face evaluări după metodele pe care le folosim și noi, numai că în Europa este un management activ al domeniului: adică există o cotă mică de recoltare, ca un fel de supapă de siguranță, pentru a diminua populațiile de urși, de exemplu, care cresc prea mult. Mai există, însă, și o cotă de recoltare mai mare la nivelul ministerului, ca o cotă de rezervă pentru urșii problemă. Urșii care atacă în comunitățile umane sunt vânați. În cazul nostru, și europenii se miră de ce nu diminuăm populația de urși dacă aceștia au devenit o problemă. Dar noi nu vrem să luăm măsuri, iar ministerul nu plătește despăgubiri.

Sunt atâtea exemple, în acest sens, venite de la agricultorii care reclamă frecvent atacurile mistreților în lanurile abia semănate sau chiar ajunse la maturitate.

Statul protejează speciile de animale, dar dacă o specie produce pagube statul ar trebui să plătească despăgubiri. La câte pagube sunt reclamate, statul ar trebui să aibă interes să facă un  management durabil al acelor specii.

Oamenii au și distrus mult din habitatele animalelor sălbatice.

Este adevărat, oamenii au intervenit mult în habitate. Dar culmea este că și cei din organizațiile care sar în „ajutorul” animalelor sălbatice își petrec week-end – urile în astfel de areale, unde s-au construit cabane, pensiuni etc., în zone unde fac grătar la iarbă verde sau chiar enduro ori simple drumeții. Mulți dintre ei nu au văzut urs niciodată, dar din fața calculatorului îl obligă pe săteanul de la munte să accepte „vizitele” urșilor în gospodăria sa. Țăranul de la munte nu a invadat teritoriul ursului, el stă acolo de sute ani. Teritoriile urșilor au fost invadate chiar de cei care stau mai mult pe Faceebok etc.

Sunt specii de animale care au cam dispărut de pe teritoriul României. Se face ceva în acest sens?

Iată, de exemplu, muflonul. Dacă în 1990 în Dobrogea muflonii trăiau liber, 500 de exemplare, în 1995 mai erau doar patru din cauza braconajului. Un paznic de vânătoare inimos, crescător de oi în particular, le-a găsit aproape moarte de foame într-o iarnă cu viscol mare, le-a făcut un țarc și le-a reabilitat fizic. Așa a fost inventat Țarcul de vânătoare de la Negureni (Constanța) cu mufloni. În prezent, Romsilva gestionează două țarcuri de vânătoare cu mufloni, al doilea fiind la Șarlota (Timișoara), dar mai sunt și ceva țarcuri particulare.