Se afișează postările cu eticheta ras. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ras. Afișați toate postările

miercuri, 8 mai 2019

Evaluarea carnivorelor din județul Bacău se apropie de final


  • avem mai mulți urși și râși

Evaluarea din acest an a populațiilor speciilor de carnivore strict protejate (urs, râs, pisică sălbatică) de pe teritoriul județului Bacău se apropie de final. Acțiunea a fost programată în perioada 30 aprilie - 10 și este realizată de gestionarii fondurilor cinegetice. Situațiile centralizate vor fi înaintate Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, împreună cu propuneri de plafon maxim de intervenție, în funcție de nivelul pagubelor înregistrate, de situația efectivelor reale comparativ cu cele optime, de tendința și structura populației.

Acțiunile de evaluare a populațiilor de urs, râs și pisică sălbatică mai au loc pe 8 și 9 mai în fondurile Societății de Vânătoare și Pescuit Sportiv Bacău și pe 9 și 10 mai în
cele ale Asociației Colț Alb din Plopu și Berzunți.
La aceste acțiuni au fost invitați și reprezentanți ai institutelor de cercetare, ai universităților, ONG-urilor și custozii/ administratorii ariilor naturale protejate, pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile naturale protejate.

Mai mulți urși în județ

„Analizând datele comparative din anii trecuți - ne-a informat Petrică Ilieș, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bacău - se constată o evoluție pozitivă a populațiilor de urs pe toate fondurile cinegetice care oferă condiții propice de habitat pentru carnivorele mari și pentru care au fost calculate efective optime. De asemenea, se constată prezența exemplarelor de urs, în special tineret, în cuprinsul fondurilor cinegetice care nu au avut stabilite efective optime și care nu reprezintă areal pentru specie”. Acest fenomen are la bază manifestările de teritorialitate ale exemplarelor mature, precum și creșterea numerică a populației, astfel încât exemplarele tinere de masculi sunt împinse în afara arealului și obligate să se adapteze în habitate forestiere care nu oferă cele mai bune condiții de adăpost și hrănire. Fenomenul a generat în ultimul an numeroase conflicte, datorită faptului că ursul, un animal cu o capacitate de adaptare extraordinară, a învățat faptul că așezările omenești oferă oportunități de hrănire facilă.

Au reapărut râșii

Un alt fenomen interesant - a precizat Petrică Ilieș - a fost observat la populației de râs (Lynx lynx), specie la care vânătoarea a fost interzisă încă din anul 2012. Au fost semnalate exemplare chiar și pe fonduri cinegetice unde această specie dispăruse de câțiva ani. Râsul este o specie nocturnă, foarte discretă, teritorială și dificil de observat. Cu toate acestea, în anul 2018 au fost observate exemplare cu un comportament oarecum social, de exemplu o familie formată din doi adulți și doi pui, pe un fond cinegetic în care râsul nu mai fusese observat de mai mulți ani.

„Măsurile de protecție instituite în ultimii ani au avut în general efecte pozitive asupra mărimii populațiilor de carnivore strict protejate, care însă nu sunt susținute de condițiile de habitat. Cauza o reprezintă exploatările forestiere, reducerea suprafețelor acoperite de păduri precum și creșterea activităților de exploatare a resurselor pădurii (ciuperci și fructe de pădure). În aceste condiții, este posibilă creșterea numărului de conflicte între om și animalele sălbatice, precum și creșterea fenomenului de braconaj cinegetic.”
Petrică Ilieș, directorul executiv al APM Bacău

sâmbătă, 2 martie 2019

Râs capturat la Pralea, în proiectul european LIFE Lynx

Adrian Titianu (stânga) - foto: ACDB

Echipa Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB), din Focșani, care activează în Proiectul european LIFE Lynx, ajutată de inginerii Adrian Titianu și Cătălin Ghionoiu de la Direcția Silvică Bacău, a capturat pe raza Fondului cinegetic Pralea un exemplar de râs.

Evenimentul a avut loc la scurt timp după capturarea primului exemplar, în Munții Vrancei.
Râsul capturat la Pralea este un mascul de aproximativ patru ani. Pentru capturare au fost activate cinci cuști capcană, toate în stațiile în care a fost confirmată prezența râsului. Membrii echipei au acționat timp de patru zile, prin zăpadă și temperaturi scăzute.
Proiectul LIFE Lynx este susținut în România de Ministerul Mediului, iar ACDB a semnat un protocolul de colaborare și cu Romsilva, prin care mai multe exemplare de râs din fondurile cinegetice gestionate de Regie vor fi capturate și relocate în Munții Dinari și în sud-estul Munților Alpi, în următorii cinci ani. Capturi se fac și în munții Slovaciei.
România are o populație sănătoasă de râs și este considerată ca sursă principală pentru refacerea genetică a populației de râs din Slovenia, Croația și Italia, unde populația acestui prădător este în declin genetic.
LIFE este instrumentul financiar al UE care sprijină proiecte de mediu, de conservare a naturii și de acțiune în domeniul schimbărilor climatice în întreaga Uniune Europeană (UE). LIFE susține proiectele care contribuie la punerea în aplicare a directivelor UE privind păsările și habitatele din rețeaua Natura 2000 și care contribuie la a stopa pierderea biodiversității.
Programul LIFE a început în 1992 și până în prezent a finalizat patru etape de finanțare. Din 1992, LIFE a cofinanțat peste 4.500 de proiecte. Pentru perioada de finanțare 2014-2020, LIFE va contribui cu aproximativ 3,4 miliarde EUR la protecția mediului și a climei. Programul e compus din patru mari tematici: Natură și Biodiversitate, Mediu, Acțiuni pentru climă și Informare și Guvernanță.
Proiectul „Prevenirea extincției populației de râs în Dinari şi sud-estul Alpilor” este finanțat din fondul LIFE Natură și Biodiversitate, care conține trei secțiuni tematice: Biodiversitate, Habitate și Specii.


„Avem o populație stabilă de râs și chiar cu trend crescător în ultimii 18 ani de când umblu eu prin păduri. România trebuie să de 14 exemplare de râs, opt numai din pădurile Romsilva. Populația estimată la noi este de circa 1.500 de exemplare. La Pralea, alături de noi au fost și pădurarii, cu ajutorul cărora am urmărit mișcările râsului. Acțiunea dovedește încă o dată că vânătoarea este o meserie și poate contribui la conservarea speciilor. Iar capturarea în viu, la capcană, este prima formă de vânătoare din istoria omenirii”.
Ing. Adrian Titianu, șeful Compartimentului Vânătoare, Direcția Silvică Bacău