Câți bani europeni vin din acest an în mediul rural al județului

• Proiectele de finanțare depuse la Oficiul județean al AFIR însumează 85 de milioane de euro

Andrei Seto

Proiectele cu finanțare din fonduri europene și guvernamentale prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 depuse în anul 2017 în județul Bacău aduc 85 de milioane de euro beneficiarilor publici și privați. Submăsura 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) - spune directorul Oficiului Județean Bacău al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Andrei Seto – a fost cea mai accesată, cu 96 de proiecte.

Primăriile primesc 53 de milioane de euro

Primăriile din județ au depus proiecte de peste 53 de milioane de euro în PNDR. Pe submăsura 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice) au fost depuse trei proiect cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro. Pe Submăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – domeniul rutier) au fost depuse 19 proiecte cu o valoare totală de 17,3 milioane de lei, iar pentru infrastructura de apă uzată două proiecte de aproape 3,5 milioane de euro. Pentru sistemul educațional cinci proiecte aduc peste 2,2 milioane de euro, iar pe Submăsura 7.6 (Cămine culturale) sunt 11 proiecte cu o valoare de aproape 3,7 milioane de euro. În total, sunt contractate proiecte în valoare de peste 30 de milioane de euro.

„Este de remarcat – a precizat Andrei Seto - activitatea primarului Valentin Manea din Săucești, care are la acest moment trei proiecte: o after-school (500.000 de euro), un cămin cultural (500.000 de euro) și un drum (aproximativ 400.000 de euro). Acest primar a primit deja avansul de la AFIR și se află în perioada de implementare a proiectelor”.

La Berești-Tazlău, primarul Dumitru Tulpan are contractat un proiect pentru construirea unei grădinițe, cu 500.000 de euro, un cămin cultural de 436.000 de euro și un drum de un milion de euro. La Gârleni se va construi o grădiniță cu 330.000 de euro, un cămin cultural cu 186.000 de euro, la Ștefan cel Mare e aplică un proiect de 994.000 de euro și altul pentru o grădiniță de 500.000 de euro.

Dar, proiectul cu valoarea cea mai mare din județ depus de o primărie este cel din Horgești, în valoare de 2,5 milioane de euro pentru apă și canalizare.

„Sunt proiecte contractate în acest an de peste 30 de milioane de euro – a precizat directorul Oficiului AFIR Bacău. Selectate în perioada de contractare sunt proiecte în valoare de cinci milioane de euro, care vor fi contractate până la sfârșitul anului. În evaluare mai sunt, însă, proiecte de aproximativ 18,3 milioane de euro”.

Primăria Săucești

GAL-urile, porți spre finanțare

Beneficiarii publici băcăuani au depus proiecte și prin GAL-uri (Grupurile de Acțiune Locală). În GAL Colinele Tutovei, au fost depuse 13 proiecte pe Submăsura 7.2, de 624.000 de euro. În GAL Valea Muntelui au fost depuse cinci proiecte, de 425.000 de euro, în GAL Confluențe Moldave sunt șase proiecte, de 220.000 de euro, iar în GAL Valea Trotușului sunt opt proiecte de 514.000 de euro.

Până acum, prin GAL-uri primăriile au depus proiecte în valoare de 1,683 de milioane de euro. O parte dintre primării și-au dorit achiziția unor utilaje pentru deszăpezire – buldoexcavatoare (la Urechești, Orbeni, Coțofănești, Cașin, Horgești), autogredere (Pâncești, Găiceana), o basculantă (Huruiești), un microbuz pentru accesibilitatea serviciilor sociale (Brusturoasa) și o autogunoieră pentru Serviciul de salubritate (Târgu Ocna).

„Pentru a veni în sprijinul primăriilor – spune Andrei Seto - am detașat oameni de la noi la Centrul regional al AFIR, unde ei se ocupă special de dosarele proiectelor depuse de primăriile băcăuane, pentru a fi evaluate cât mai repede, iar utilajele solicitate să poate fi luate și folosite în această iarnă. Din oficiile județene ale AFIR și din GAL-uri au venit sute de asemenea proiecte, deci e mult de lucru”.

Primăria Berești-Tazlău

Proiecte depuse în sectorul agricol

Pe Submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) au fost depuse șapte proiecte, în valoare totală de aproape 5,8 milioane de euro. „Acum sunt evaluare la Centrul regional al AFIR și cred că vor fi evaluate până la sfârșitul anului” – a apreciat directorul AFIR Bacău.

Un proiect este de aproape 1,6 milioane de euro, pentru procesare de cătină în satul Lichitișeni (Vultureni), altul de aproape două milioane de euro în Mărăști (Filipeni), pentru înființarea unei plantații pomicole de cireși și meri, iar un proiect de aproape 1,5 milioane de euro este pentru înființarea unei plantații de cireși și meri în Godovana (Filipeni). De asemenea, un proiect de peste 700.000 de euro a fost depus pentru înființarea unei plantații de arbuști în sistem superintensiv ecologic în Dealu Morii, iar altul, în valoare de aproape 277.000 de euro, urmărește înființarea unei plantații de cireși și pruni în Plopana. La fel, un proiect în valoare de aproape 317.000 de euro a fost depus pentru înființarea unei plantații de zmeur și construirea unei hale de procesare a fructelor în satul Perchiu (Huruiești), iar un proiect de peste 212.000 de euro va fi derulat pentru înființarea unei ferme de afini în Fichitești (Podu Turcului).

Cea mai accesată măsură din PNDR în Bacău

Aceasta este Submăsura 6.3 – Sprijin pentru Dezvoltarea fermelor mici, pe care au fost depuse 96 de proiecte. Un beneficiar primește 15.000 de euro, în două tranșe, iar valoarea totală a proiectelor este de 1,440 de milioane de euro.

Pe submăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) au fost depuse 48 de proiecte cu o valoare totală de 1,970 de milioane de euro, dar au fost selectate pentru finanțare doar 25 de proiecte (1,040 de milioane de euro). Pe Submăsura 4.2 (Sprijin pentru procesarea sau marketingul produselor agricole) au fost depuse trei proiecte, care sunt în evaluare. Valoarea lor totală este de 1,290 de milioane de euro. Iar pe Submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole) avem 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 16 milioane de euro, o parte dintre ele fiind în evaluare.

În județul Bacău, în sectorul agricol au fost depuse 179 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 26,5 milioane de euro, o parte dintre ele fiind în evaluare.

În sectorul nonagricol, au fost depuse 65 de proiecte, cu o valoare totală de 4,246 de milioane de euro. Astfel, prin GAL-uri sunt depuse 25 de proiecte (1,5 milioane de euro). Pe Submăsura 7.2 sunt 26 de proiecte (1,360 de milioane de euro), dar de aici a fost selectat un singur proiect, în valoare de 50.000 de euro. Pe S6.4 (Investiții în crearea și dezvoltarea de activități nonagricole) au fost depuse 14 proiecte (1,386 de milioane de euro). Și de aici a fost selectat, până acum, un singur proiect, de 63.000 de euro.

„În acest an am făcut campanii de informare, de prevenire și de susținere a beneficiarilor, în foarte multe comune din județ. În următoarea lună, pentru fiecare beneficiar de finanțare care a contractat un proiect prin oficiul nostru am alocat câte un expert din oficiu. Ei vor ține legătura cu beneficiarii și vor lucra împreună, pentru a implementa corect planurile de afaceri asumate. Rolul experților noștri este de îndrumare și ajutor pentru beneficiari. Am avut întâlniri cu toți cei care au depus proiecte pentru instalarea tânărului fermier, dar și cu câteva zeci de beneficiari care au primit prima tranșă de bani. Ne-am dat seama că se lovesc de foarte multe probleme după semnarea contractului. Multe proiecte au fost depuse pe ultima sută de metri și au fost semnate documente pentru proiecte care se dovedesc neviabile. Aici intervine rolul de consultanți al experților noștri.”

Andrei Seto, directorul Oficiului Județean al AFIR

S-a constituit filiala județeană a Forumului Montan din România

Reprezentanți ai 15 unități administrativ-teritoriale din Zona Montană a județului nostru, dar și trei învecinate, au constituit, joi, 13 octombrie, la Dărmănești, filiala Bacău a Forumului Montan din România (FMR). La reuniune au participat Lazăr Latu - directorul Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM) din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), subprefectul de Bacău, Sorin Ailenei, Marius Gheorghiță – vicepreședinte al Consiliului Județean, academicianul Radu Rey - președintele FRM și șefi ai unor instituții și organizații băcăuane, dar și ai unor Grupuri de Acțiune Locală GAL) băcăuane.

Inițiativa constituirii filialei FMR aparține lui Radu Antohe - expert al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală din MADR, profesorului Dumitru Cojocaru, antreprenorului Petru Pal - din Ghimeș-Făget și lui Vlad Mihai Ochiroș, managerul GAL „Valea Muntelui”, din Asău. Cele 16 localități băcăuane care au fost așteptate să se înscrie în Forum sunt Agăș, Asău, Balcani, Berzunți, Brusturoasa, Comănești, Dărmănești, Dofteana, Ghimeș-Făget, Mănăstirea Cașin, Oituz, Palanca, Slănic-Moldova, Solonț, Târgu Ocna și Zemeș. Comuna Berzunți nu a fost reprezentată la reuniune, dar la eveniment au venit și cei din Onești, Moinești și Poduri.

Și Consiliul Județean susține crearea filialei Bacău a FMR. „Am fost în administrația unei comune de munte, deci știu ce înseamnă viața acolo a spus Marius Gheorghiță. De aceea mă bucur că putem face astăzi un lucru durabil pentru zona de munte. Vom fi alături de tot ce face acest Forum”.

Subprefectul Sorin Ailenei crede că statul trebuie să fie un arbitru în astfel de iniăiative la înființarea unei filiale a FRM. „Avem încredere în grupul de inițiativă al filialei FMR - a precizat subprefectul. Înființarea filialei trebuie să răspundă la întrebarea dacă suntem sau nu în stare și la un astfel de demers. Statul nu ne mai ajută ca altădată, deci să ne bazăm pe propriile forțe, iar FFMR este un exemplu”.

De ce o filială FRM în județul Bacău

Inițiativa înființării filialei Bacău a FRM vizează o zonă specială a județului, zona montană, care reprezintă circa. „Scopul filialei Bacău a FMR – a spus Radu Antohe - va fi promovarea produselor montane tradiționale, pe baza calității și a valorii adăugate, precum și identificarea legislației și a mijloacelor pentru valorificarea acestuia, organizarea micilor producători agricoli în vederea deschiderii de magazine de degustare locale și la nivelul orașelor mari și identificarea resurselor și a condițiilor pentru organizarea periodică a unor piețe volante în zona montană a județului Bacău și în orașele mari din țară. De asemenea, vrem realizarea de parteneriate cu autoritățile publice și entitățile private interesate, în vederea organizării a diferitelor alte evenimente specifice zonei muntelui”.

La reuniunea de joi, vorbitorii s-au referit la necesitatea valorificării culturale a zonelor montane, a tuturor resurselor de care dispun. „Am crezul că aceste resurse pot fi bine valorificate” – a spus primarul din Dărmănești, Constantin Toma.

Ce este Forumul Montan din România

FMR – a spus Lazăr Latu - activează ca structură de legătură și de colaborare partenerială principală cu ANZM și cu alte instituții guvernamentale, centrale și locale, cu responsabilități în zona  montană, pe teritoriul județelor care au localități în zona de munte la o altitudine de peste 1.000 m.

Forumul este organizație neguvernamentală, de nivel național, membru activ în Parteneriatul Montan Internațional și Euromontana, care reunește peste reprezentanți din opt de județe - producători agricoli, lucrători forestieri, comunități montane și organizații neguvernamentale, personalități din sferele științifică, academică și universitară, specialiști ai dezvoltării rurale și protecției mediului precum și factori din administrație și politică - senatori și deputați în Parlamentul României. Alte filiale sunt în curs de constituire.

La finalul evenimentului, în comuna Ghimeș-Făget a fost inaugurat primul magazin cu degustare de produse locale tradiționale, „Degustarium”, deschis de omul de afaceri Petru Pal. Astfel de magazine sunt planificate în toată zona de munte.

„România s-a obișnuit de prea mult timp să trateze muntele ca pe o colonie internă, luându-i-se tot ce i se poate lua și restituindu-i-se prea puțin față de nevoile populației și mediului. Comuniștii au marginalizat muntele, ocupându-se exclusiv de agricultură de câmpie. Din păcate, situația se menține și în prezent. De aceea eforturile pe carele depune FMR, pentru modalităţi complexe prin care se poate ameliora situaţia actuală din satele de munte. Sunt necesare inițiative de ordin legislativ, eforturi ce devin urgent necesare în cadrul unei „politici montane distincte“ şi, de aici, rolul societăţii civile montane în colaborarea cu Guvernul”.

Academician Radu Rey

Primarul din Palanca: 4 mandate în funcție, 5 milioane de euro fonduri europene atrase

Adrian Paliștan

Sunteți, domnule Adrian Paliștan, primar în Palanca de 12 ani. Acum ați început al patrulea mandat. S-ar putea spune că pentru dumneavoastră funcția a devenit un fel de profesie. A fost mult, a fost puțin în ceea ce v-ați propus pentru această comună?

Când ai o strategie pe termen lung și îți stabilești anumite obiective pentru a căror realizare trebuie să lucrezi foarte mult, ți se pare că timpul trece foarte repede. Pentru mine cei 12 ani au fost ani buni, în sensul că din ceea ce mi-am propus am realizat peste 75%. Așadar, prin prisma realizărilor aș spune că a fost mult.

Ce credeți că i-a convins pe consătenii dumneavoastră să vă acorde din nou votul lor pe 5 iunie 2016?

Într-o comunitate sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi realizarea unor investiții de strictă necesitate și găsirea surselor de finanțare pentru acestea, probleme sociale, probleme de fond funciar, probleme organizatorice, activități pe linie educativă și culturale și multe altele cu care se confruntă comunitatea și pentru a căror rezolvare trebuie să îmi aduc contribuția. Cred că mi-am făcut treaba cu responsabilitate și, atunci, concetățenii mei mi-au acordat un nou credit pentru următorii patru ani.

Cinci proiecte comunale pentru alți patru ani

Aveți, desigur, o strategie pentru dezvoltarea comunei în următorii patru ani de mandat. Cum arată aceasta, ce sperați de la noul interval de timp?

Pentru consătenii mei mi-am propus să realizez investiții în infrastructura de transport și tehnico-edilitară a comunei, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al populației și reducerii decalajelor între condițiile de trai din mediul urban și din cel rural. Astfel, implementăm un proiect integrat cu cinci componente. Este vorba de Alimentarea cu apă în localitățile Ciugheș și Palanca, de Canalizare și stație de epurare în Ciugheș și Palanca, de Modernizarea drumului vicinal DN12A-DC137, în satul Palanca, de Construirea unei grădinițe cu două grupe în satul Popoiu și de Reabilitarea clădirii Muzeului de istorie și etnografie al comunei Palanca, finanțat din fonduri europene prin FEADR, în valoare de peste 13 milioane de lei. Dar, vom moderniza, vom extinde și vom dota și căminul cultural din satul Ciugheș, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții (CNI), vom construi o grădiniță cu trei grupe în satul Palanca, prin finanțare de la Ministerul Educației, vom extinde rețeaua de alimentare cu apă și sistemul de canalizare în satele Popoiu, Palanca și Ciugheș și vor fi modernizați 5,5 km de drumuri locale.

12 obiective comunale pe lista proiectelor finalizate

La ce realizări ale celorlalte mandate de primar pe care le-ați parcurs se vor alătura aceste obiective?

Este o listă lungă și aici, care cuprinde Modernizarea drumului comunal DC137 prin SAPARD, cu 1,2 milioane de euro, Modernizarea, extinderea și dotarea școlii cu clasele I-IV Lunca Ciugheș prin Programul Operațional Regional, cu aproximativ 300.000 de euro, Construirea clădirii pieței comunale Palanca, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu 180.000 de euro, Amenajarea unui spațiu public de recreere pentru locuitorii comunei Palanca, prin FEADR cu 90.000 de euro și Construirea Centrului de consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în situații de risc, în Palanca, prin Ministerul Muncii (MMFPSPV) cu 65.000 de euro. De asemenea, e vorba de Construirea sălii de educație fizică la școala Palanca, prin CNI cu 350.000 de euro, de Construirea unui pod de beton armat peste râul Trotuș, prin OG7/2007 cu 400.000 de Euro, a unui pod de beton armat peste pârâul Ciugheș, cu 260.000 de euro, de Modernizarea drumului comunal DC137 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu 650.000 de euro, de Amenajarea Complexului arhitectural „Emil Rebreanu”, împreună cu Fundația „Gândul Aprins”, cu 100.000 de euro, dar și de Modernizarea școlilor Palanca și Ciugheș, cu 100.000 de euro și de Regularizarea albiilor Ciugheș și Șanț, de către Administrația Bazinală de Apă Siret, cu fonduri FEADR.

Consolidarea vadului unui afluent al Trotușului, în Ciugheș

Știam că Palanca este campioană la atragerea de fonduri europene. Am vizitat personal câteva obiective construite astfel la dumneavoastră. Câți bani europeni au ajuns în comună? Pentru ce proiecte au venit banii și ce alte proiecte sunt acum în aplicare?

Am dispus de 1.770.000 Euro la care se adaugă, acum, 2.827.200 Euro pentru cele cinci proiecte deja menționate în strategia următorilor patru ani,  pentru care s-a semnat contract de finanțare și s-au început lucrările.

O comună înființată acum 90 de ani

Comuna Palanca împlinește 90 de ani în actuala organizare administrativ-teritorială. În 1926, satele Palanca, Popoiu și Ciugheș s-au desprins din comuna Brusturoasa, din care făceau parte din 31 martie 1864, când s-a făcut noua împărțire administrativă a țării. Brusturoasa avea atunci 15 sate. A fost o reorganizare de bun augur?

Primăria Palanca

Probabil așa au gândit și înaintașii noștri, că se poate realiza o dezvoltare administrativ teritorială mai bună și mai eficientă pentru zonă. În gândirea europeană actuală se discută din ce în ce mai mult despre dezvoltare comună pe teritorii mai mari, respectiv pe grupuri de localități. Astfel, ne-am constituit într-un Grup de Acțiune Locală „Valea Muntelui”, cu ajutorul căruia am aplicat și aplicăm proiecte comune de dezvoltare a Văii superioare a Trotușului conform Strategiei de Dezvoltare a Grupului.

Palanca a fost multă vreme la granița cu Imperiul Austro-Ungar. Și astăzi se mai văd urmele fortificațiilor de pe graniță. De altfel, chiar numele comunei se spune că vine de la fortificațiile de pe Pârâul Șanț, un afluent al Trotușului. În zonă conviețuiesc români și maghiari. Cum păstorește un primar român această comunitate mixtă?

Locuitorii comunei Palanca, fie ei de etnie română sau maghiară ori de alte confesiuni, conviețuiesc de sute de ani. Niciodată în istoria comunei noastre nu au fost diferende între oameni pe aceste teme. Și în prezent ne respectăm, trăim împreună, muncim împreună, participăm împreună la viața de zi cu zi a comunei, deoarece atât bucuriile cât și neajunsurile sunt comune, acestea nu diferă de la o etnie la alta ori de la o religie la alta. Așadar, sunt onorat că am fost ales să reprezint și să păstoresc această comunitate, apărând drepturile fiecărui membru al ei și asigurând respectarea legilor și normelor de conviețuire socială.

Președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) propune un pact național pentru autonomie locală, care să conducă la „reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre mediul urban și cel rural”. Cum comentați această propunere?

Inițiativa Președintelui ACOR are toată susținerea mea și cred că aceasta se observă și din interviul pe care l-am dat astăzi, deoarece mi-am creat o țintă din reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre cetățeanul din mediul urban și cel din mediul rural. Înțelepciunea, care s-a născut la sat, face casă bună cu școala și cu pregătirea superioară care se găsesc la oraș.

La inaugurarea noului monument „Emil Rebreanu”

Comună cu nume sonor, care ar veni de la vechile întărituri de apărare de pe Pârâul Șanț – afluent al Trotușului, Palanca este atestată documentar într-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 1648, dar despre fortificațiile de pe Șanț sunt informații și la cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin. Fortificații încă vizibile în comună sunt cele de pe fosta graniță dintre Austro-Ungaria și România, construite în timpul lui Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, numite de localnici „Treptele Mariei Tereza”.

Comuna are, astăzi, cinci sate – Palanca, Ciugheș, Popoiu, Cădărești și Pajiștea – și 3.470 de locuitori, circa 97% români.

Romanul „Pădurea spânzuraților” al lui Liviu Rebreanu a făcut din mormântul și monumentul ofițerului Emil Rebreanu (fratele scriitorului, dezertor din armata austro-ungară în timpul luptelor cu armatele românești și condamnat la moarte prin spânzurare chiar la granița cu România) unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Palanca. Actualul monument a fost ridicat în anul 2012 și din inițiativa primarului Adrian Paliștan. Demn de atenție este și monumentul de arhitectură tradițională „Ansamblul de instalații tehnice” de la începutul sec. XX, din satul Ciugheș, ansamblu care cuprinde o moară de apă și un fierăstrău hidraulic.