Crăciunul scriitorilor a venit mai repede în Bacău

Scriitorii, dar și artiștii băcăuani au intrat și în acest an mai repede în atmosfera mirifică a Crăciunului, prin manifestările organizate de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov”, la cenaclul Avangarda XXII, condus de poetul Victor Munteanu, sub genericul „Crăciunul scriitorilor”.

În ambianța cunoscută a Complexului hotelier „Podu’ cu Lanțuri, din Bacău, ediția a XXIV-a evenimentului a reunit creatori de literatură și interpreți de colinde și de muzică folk din județele Bacău și Neamț și oaspeți din Bacău, București, Onești, Piatra Neamț, Buhuși și Roman – scriitori, artiști, preoți, directori de instituții și patroni de firme, iubitori de cultură și de artă. Parteneri ai organizatorilor au fost Asociația Culturală „Familia Lecca” și Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România (USR).

Victor Munteanu

Manifestările au fost salutate de unul dintre cei mai importanți și constanți susținători ai acțiunilor marca Avangarda XXII, inginerul Mircea Rusu, și de reprezentanții administrației locale, Ana Marchiș - consilier județean și Ilie Bârzu - consilier local. Cuvinte de salut au transmis și președintele Filialei Bacău a USR, Dumitru Brăneanu, Dănuț Voicu – vicepreședinte al Filialei Bacău Cultul Eroilor și Mihai Buznea – membru al Consiliului de conducere al Filialei „Marius Mircu” Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Au vorbit participanților și scriitorii Dan Gabriel Arvătescu, Petre Isachi, Dan Sandu, Cornelia Ichim Pompiliu, Dan Iacob, Ioan Ouatu, Ioan Enache,

Eugen Verman și Vasile Puiu, dar și Mitică Pricopie, reprezentantul Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – Despărțământul „Vasile Alecsandri” Bacău, Constantin Tudose, inițiatorul inițiativei de pionierat național „Obârșia Mioriței”, din Cașin, Carmen Voisei – directoarea Școlii Populare de artă din Bacău, actorul Florin Zăncescu – directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și preotul Cornel Paiu.

Fundația Cancicov a decernat și la această ediție a „Crăciunului scriitorilor” premiile sale anuale celor care s-au implicat în sprijinirea și promovarea culturii băcăuane: Mihai Deju, Dănuț Voicu, Ion

Neculcea, Ioan Ouatu, Nelu Hordilă și Gheorghe Bălău. Un premiu a fost acordat și de Asociația „Familia Lecca”, pentru Grupul folcloric „Suflet Românesc”.

De asemenea, criticul literar Liviu Chiscop a prezentat volumul de interviuri „Personalități la ora destăinuirilor”, semnat de Victor Munteanu.

I-au colindat pe participanți Grupul folcloric „Suflet Românesc” și Grupul vocal ASCOR (Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români) al Universității „Vasile Alecsandri”, interpreta de muzică populară Maria Tătaru-Bodea și folkiștii Lică Chițcan și Florin Țuțuianu.

Manifestarea s-a încheiat cu un tedeum în memoria Eroilor Neamului, a patronilor spirituali ai Fundației Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov”, a celor din Familia boierilor Lecca și a membrilor Avangardei XXII trecuți la Cele Veșnice.

„Ferma lu’ Chiriac” are sediu administrativ nou

Administrată de inginerul Ioan Chiriac, ferma de vaci cu lapte de la Radomirești a societății Rolex are acum un sediu administrativ nou. Noua clădire, funcțională, modernă, a fost inaugurată luni, 25 iulie, în prezența actualilor și foștilor asociați din societatea patronatoare Rolex, a unor fermieri de marcă din județul Bacău și din țară și a reprezentanților instituțiilor agricole ale județului. Între ei i-am recunoscut pe Constantin Duluțe, noul administrator al celei mai mari ferme agricole din Europa, Agricost Insula Mare Brăilei, dar și pe președintele și vicepreședintele celei mai importante asociații profesionale a fermierilor – LAPAR (Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România), Laurențiu Baciu și Daniel Ciobanu.

Noul sediu administrativ al „Fermei lu’ Chiriac”, cum a fost botezată ferma de administratorii ei, este opera arhitectului Doru Anghel și a structuristului Constantin Grapă și arhitectural face „casă bună” cu vecinul ei, Conacul Lecca, monument istoric datat 1895, acum din nou în posesia familiei Lecca și renovat recent. „Am ținut cont special de această ilustră vecinătate – a spus Ioan Chiriac -, din respect pentru familia care a dat județului Bacău și României, pe parcursul a 200 de ani, parlamentari, prefecți, politicieni și militari de carieră, între care primul președinte al Camerei Deputaților din România, Gheorghe Lecca, dar și pentru relația excepțională pe care o avem cu descendentul acestei familii, domnul Dumitru Lecca”.

Ioan Chiriac, administratorul fermei, a mulțumit primilor lui patru asociați în această societate, între care actualul diplomat cu grad de ambasador Valeriu Gheorghe, cu care a început afacerea în 1991. „Lucrurile au evoluat – a mai spus Ioan Chiriac -, iar societatea are acum alți asociați. Ferma zootehnică de la Radomirești a fost privatizată în anul 2002, când era într-o stare de degradare accentuată, cu un efectiv de vaci aproape tarate, de la care nu se puteau lua mai mult de 700 ml de lapte pe zi. Acum ferma are vaci Holstein de la care se mulg 30 de litri de lapte și este în plină dezvoltare, cu proiecte pentru grajduri noi, care vor ține cont de cele trei condiții de a face zootehnie: masă, casă și genetică bună pentru animale. La Radomirești, genetica și masa sunt asigurate, iar grajdurile urmează a fi modernizate”.

Descoperire senzațională în Arhivele Naționale: Nouă caiete cu însemnări ale ilustrului politician băcăuan Iuniu Lecca

• consemnări din viața politică, socială și economică a Bacăului, dar și a României, precum și din viața familiei Lecca, acoperă circa nouă ani din perioada interbelică

Nouă caiete cu însemnări zilnice făcute pe o perioadă de nouă ani (1906 – 1915) de ilustrul politician și demnitar băcăuan Iuniu Lecca au fost descoperite în fondul cu același nume de la Arhivele Naționale București, transferat de la Academia Română. Fiecare caiet conține circa 100 de pagini, care au fost fotocopiate pentru a fi transcrise și date publicității, în următorii ani, de profesorul Dumitru Lecca, descendent (nepot al politicianului) al cunoscutei familii de boieri, politicieni, demnitari și militari de carieră Lecca, origiară din județul Bacău.

„În dorința mea de a reconstitui istoria familiei Lecca – ne-a declarat Dumitru Lecca -, deoarece pe timpul comunismului s-a făcut tot posibilul ca istoria vechilor familii și tot ce au însemnat în România să dispară, m-am interesat de orice surse posibile de a mai găsi documente vechi, fotografii, înscrisuri, mai ales că am avut neșansa ca foarte multe să fi fost distruse intenționat. Așa cum s-a întâmplat la conacul familiei de la Radomirești (Letea Veche), unde toate documentele care existau au fost puse pe foc”.

Fiecare dintre cele nouă caiete cu însemnări olografe reprezintă, în general, un an, deci este vorba de o perioadă de nouă ani, echivalentă cu aproape toată perioada în care Iuniu Lecca a fost parlamentar de Bacău din partea PNL, deputat și senator.

Conținutul lor – spune Dumitru Lecca – pot fi împărțite pe trei capitole distincte. Însemnările de familie se referă la întânirile pe care Iuniu Lecca le-a avut cu copiii, cu familia, cu activitatea sa la moșia de la Radomirești, importante mai ales pentru oamenii interesați de amănunte din politica agrară a vremii, de relațiile pe care familia Lecca le întreținea cu sătenii sau de modul în care trăiau și munceau oamenii locului.

Însemnările despre participarea lui Iuniu Lecca la viața băcăuană sunt legate de viața politică și socială a urbei și județului. Fiind și prefect de Bacău, dar și senator și deputat de Bacău, Iuniu Lecca avea foarte multe relații cu autoritățile locale, cu oameni de cultură, cu oameni din elita orașului. „Indiferent că se întâlneau la Prefectură, la o cafea sau la adunări electorale – spune nepotul politicianului -, acum vedem cum decurgeau acestea. Sunt foarte multe amănunte de bucătărie internă, de culise, puțin cunoscute, care cred că sunt de mare interes pentru că în toate apar nume de circulație importantă din Bacăul acelor vremuri”.

A treia parte a însemnărilor se referă la activitatea de parlamentar, dar nu descrisă sub forma unor rapoarte trimise, de exemplu, la partid sau în altă parte, ci a unor întrevederi de culise, personale, după ședințe furtunoase în Parlament, cu nume cunoscute ale politicii românești, gen Brătianu, Take Ionescu sau alții. Sunt și comentarii asupra a ceea ce s-a întâmplat în Parlament, aflăm păreri intime ale unora referitoare la unele legi, la unele situații din societatea vremii.

Cine a fost Iuniu Lecca

Iuniu Lecca

Iuniu Lecca s-a născut în 1863, la Bacău. A fost bacalaureat în Științe complete la Sorbona și s-a dedicat politicii și diplomației. A fost, pe listele PNL, deputat sau senator în Colegiul I Bacău în mai multe legislaturi (1891, 1895, 1899, 1901, 1905, 1907, 1912 și 1914), dar a fost și prefect de Bacău. În timpul Primului Război Mondial a organizat, din proprie inițiativă, un spital de campanie în oraș. Calitatea de parlamentar l-a caracterizat ca deosebit de activ. A luat atitudine în mule privințe ale politicii vremii. La moartea sa, în 1940, la Radomirești, colegul său de bancă parlamentară, Nicolae Iorga scria: „Era un aprig combatant politic și ideile sale și le spunea limpede și curagios, nesfiindu-se să atace și părțile intangibile când el credea că așa trebuie. Dar în relațiile personale era cel mai plăcut dintre oameni…”. Era un om sever, dar drept, și în relațiile de familie, chibzuit în administrarea averii.

Pe cât de atent cu toate acestea a fost Iuniu Lecca în viața sa, pe atât de tragic a fost modul în care i s-a tratat memoria după ce s-a stins fizic. A fost înmormântat la Biserica Dealu Mare, ctitorită chiar de familia Lecca și restaurată pe banii ei. „Comuniștii – scrie autorul monografiei -, în ura lor față de biserică și boieri, au profanat mormântul lui Iuniu, dar și pe cel al generalului Dimitrie Lecca, aflate conform tradiției în biserică, acoperindu-le cu o podea”.

O familie veche, posibil cu origini corsicane

Familia Lecca are rădăcini încă din vremea Imperiului Roman. La noi în țară a apărut odată cu o căpetenie a lui Mihai Viteazul, Aga Leca. Acum patru ani, Dumitru Lecca (fost antrenor al naționalei de baschet a României) a lansat în Bacău cartea „Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca”, în care vorbește de 27 dintre membrii familiei, de la paharnicul Gheorghe Lecca (1800 – 1835) la primarul de Gioseni Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907), toți parlamentari, prefecți, primari, profesori sau magistrați, între care prefectul de Bacau Ioan (Enache) Gh. Lecca (1825 – 1876), ministrul de Finanțe și parlamentarul Gheorghe Gh. Lecca (1831 – 1885), generalul Dimitrie Gh. Lecca (1832 – 1888), senatorul, deputatul și prefectul Caton G. Lecca (1860 – 1913), prefectul liberal Ion G. Lecca (1863 – 1898), senatorul si deputatul liberal Victor G. Lecca (1865 – 1906), deputatul și senatorul liberal Iuniu I. Lecca (1863 – 1940) și prefectul Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907).

Istoria familiei Lecca – spunea descendentul de astăzi, Dumitru - este foarte complicată și există multe păreri cu privire la geneza și evoluția ei. “Pînă la străbunicul meu - a opinat Dumitru Lecca – pe firul evocărilor se fac multe ipoteze. După unii, familia are origine italiană, după alții albaneză. Eu cred că mult mai probabilă este varianta italiană, de unde s-a ajuns și în Albania”. Niște regizori italieni au făcut și un film pe această temă, pentru că familia Lecca are în Italia o istorie, dar ei au vrut să cunoască și filiera românească. După cum spuneam, familia se trăgea din Corsica, pe care o stăpâneau. La un moment dat, au fost înfrînți acolo și s-au răspândit în Spania. Pentru destinul generalului din armata lui Mihai Viteazul, Aga Lecca, au veni cu ceva ani în urmă italienii în România să toarne filmul și astfel au ajuns și la Dumitru Lecca. Filmul lor a început la Suceava, ghidați de o carte a lui Octav Lecca despre boierimea română. Apoi au ajuns la Bacău. “Mie – a mai opinat urmașul familiei -, filmul lor nu-mi place prea mult: e o idee cam fantezistă. Scena fundamentală a fost filmată la biserica din Dealu Mare, unde un actor l-a întruchipat pe Aga Lecca. După ce își spune el replicile, pleacă spre altar, de unde ies eu, ca o ide de continuitate în timp a familiei. Eu cred că filmul putea spune mult mai multe despre ce au reprezentat membrii familiei. Pentru că ei chiar au însemnat ceva în acest județ și în această țară“.

„Eu cred că însemnările bunicului meu aduc o lumină nouă sau mai degrabă aspecte mai puțin cunoscute din istoria vremii. Îmi propun publicarea acestor caiete, dar este un travaliu foarte complicat, pentru că însemnările sunt scrise de mână, cu ortografia de atunci. Eu doar am fotografiat pagină cu pagină, iar descifrarea scrisului nu este una facilă. Deci, trebuie efectiv să transcriu însemnările. Până atunci, însă, voi veni cu o comunicare referitoare la primul caiet, pe care o voi prezenta la întrunirea din acest an a Arhivelor Statului Bacău, pentru a da sens următoarelor demersuri. Voi prezenta aspecte din toate cele trei capitole pe care le-am menționat. Și voi continua, în anii următori, cu extrase din aceste memorii”.

Dumitru Lecca, nepotul politicianului Iuniu Lecca

Generalul Dimitrie Lecca a fost comemorat la 127 de ani de la trecerea în eternitate

La 127 de ani de la trecerea în eternitate a politicianului și generalului Dimitrie Lecca (2 decembrie 1832, Tecuci – 4 iulie 1888, Radomirești – Bacău), Asociația Culturală „Familia Lecca” a readus în memoria băcăuanilor personalitatea acestuia printr-o masă rotundă organizată la Centrul de Cultură și Arte „G. Apostu”.

La eveniment au participat, alături de utimii descendenți ai familiei Lecca, între care profesorul Dumitru Lecca, oameni politici băcăuani – senatorul Dragoș Luchian, deputatții Viorica Marcu, Ionel Palăr și Lucian Ciubotaru, consilierul Ionel Bârzu, generalul (rez.) Vasile Apostol și generalul în retragere Nicolae Petrescu, profesorul Ioan Mitrea, primari din comunele în care au avut proprietăți și au trăit membrii familiei Lecca, reprezentanți ai Comenduirii Garnizoanei Bacău și ai Filialei Bacău a Asociației „Cultul Eroilor” și ziariști.

„Familia Lecca – a spus moderatorul dezbaterilor, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacău - își are origini cunoscute încă de acum două milenii. Iar de la Mihai Viteazu până aproape în zilele noastre a avut reprezentanți în mai multe puncte cheie în societatea românească”. Generalul Dimitrie Lecca a fost, poate, personalitatea reprezentativă a familiei sale. „A fost un reper pentru noi – a spus Dumitru Lecca. A fost una dintre cele mai importante personalități politice și militare ale Bacăului. A avut merite deosebite pe câmpul de luptă, considerat un erou pentru unul dintre ele. A ajuns și la cel mai important grad din armată, de general, dar și pe cea mai importantă funcție din domeniu, ministru de Război, în cel mai performant guvern al României contemporante, Guvernul Brătianu. A fost senator și deputat de Bacău și chiar președinte al Camerei Deputaților când România a devenit regat. A fost și vicepreședinte al PNL”.

Dumitru Lecca și Vilică Munteanu

Dezbaterile au subliniat personalitatea generalului Dimitrie Lecca, iar vorbitorii au folosit prilejul pentru a arăta din nou importanța cunoașterii istoriei patriei și a educării noilor generații în acest spirit. Un rol important – au spus vorbitorii - îl au aici autoritățile locale, care prin atribuirea numelor unor astfel de personalități unor străzi sau instituții pot ține trează atenția contemporanilor asupra istoriei patriei. Numele generalului Lecca a fost, de altfel, purtat de una dintre străzile Bacăului, iar acum s-a cerut din nou să se facă toate demersurilor pentru a se reveni la un asemenea gest. Trecătoarea dintre Piața Revoluției și strada 9 Mai ar putea deveni lesne viitoarea stradă Lecca. De asemenea, s-a sugerat ca și numele fostei comune băcăuane Lecca (actualmente Ungureni) să fie redat localității. Un exemplu poate fi hotărârea adoptată de Consiliul Local Traian, care a dat numele unui membru al acestei familii unei străzi din localitate, în anul 2010.

Familia Lecca, prin descendenții de astăzi, face, de ani buni, eforturi deosebite pentru ca numele ei să fie recunoscut mai ales în județul Bacău, unde reprezentanții ei au trăit și au administrat conace și moșii, unde au ctitorit lăcașuri de cult și nu numai.