Muzică, bucate și distracție pe cinste la Festivalul ,,Răvășitul Oilor” de pe Muntele Bolovanu

 Platoul de pe Muntele Bolovanu din Slănic Moldova, potopit generos de pastelurile toamnei, a fost timp de trei zile (12 – 14 octombrie) luat la propriu cu asalt de mulțime de localnici, dar și de turiști din mai multe județe. Lumea a venit la cea de a treia ediție a Festivalului produselor tradiționale ,,Răvășitul oilor”, manifestarea organizată de Primăria Slănic Moldova, în parteneriat cu Ferma Stâna Dacilor. Festivalul a pus din nou în valoare activitatea crescătorilor de animale de pe Valea Slănicului, dar și a celor care, parcă tot mai mulți și mai interesați, inclusiv din alte zone ale țării, vor să prepare și să comercializeze produse tradiționale.

Platoul festivalului se află între păduri de foioase, preponderent de fag, în imediata vecinătate a Fermei Dacilor, dar și a Mănăstirii Ștefan cel Mare și Sfânt. Sâmbătă, 13 octombrie, aici manifestarea era în toi când am ajuns noi. Zeci de producători îmbiau vizitatorii cu fel de fel de preparate alimentare specifice mai ales toamnei, dar și cu artizanat și cu vinuri de calitate din podgorii renumite ale țării.

Chiar la intrarea în poligonul festivalului erau așezați, cu recuzita obișnuită, ceata de daci de la Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova, iar pe platou roiau călăreți mândri cu cai, ponei și chiar cu simpatici măgăruși.

Pe scena festivalului evoluau formații și interpreți de muzică populară, iar pe la unele standuri se preparau, pe loc, în imense ceaune și tigăi, fel de fel de bucate apetisante.

O tușă aparte a dat festivalului chiar primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, și soția sa, care, îmbrăcați în superbe costume populare, au amenajat un stand cu produse tradiționale, multe din gospodăria proprie, cu care i-au întâmpinat invitații oficiali și nu numai pe ei.

Alături de slăniceni au fost, sâmbătă, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, președintele Raionului Cahul, din Republica Moldova, Ion Groza, care a venit acolo cu șapte primari din raion, dar și primarii orașelor Moinești, Târgu Ocna și Dărmănești, precum și directorul economic al Grupului Agricola Bacău, Gheorghe Covrig – venit în nume personal.

Printre participanți l-am cunoscut și pe Leonid Catera, primarul comunei Brînza, din Republica Moldova, pe Ion Prisăcaru, producător de alimente ambalate în atmosferă protectoare din republica de peste Prut.

Au fost acolo și câțiva turiști francezi aflați în stațiune, care au ales să parcurgă drumul de la șosea spre fermă pe jos, realmente fascinați de frumusețea locurilor.

La reușita manifestării au contribuit și echipa Salvamont a Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, Jandarmeria Montană  Slănic-Moldova, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență și Poliția orașului Slănic-Moldova.

Și pentru ca atmosfera de la  răvășitul oilor să se facă simțită și în centrul stațiunii, turiștii care nu au reușit să ajungă la evenimentul de pe Muntele Bolovanu au fost întâmpinați de personalul de la Restaurantul ,,Crama Domnească”. S-au bucurat de produse și preparate  specifice acestei sărbători, servite direct din ceaunurile încinse, din care n-a lipsit faimoasa tocăniță de berbecuț cu mămăliguță.

„Și în acest an, la Festivalul Răvășitul oilor a fost dedicat întreprinzătorilor noștri, oamenilor gospodari și harnici de pe Valea Slănicului și Trotușului, care au adus aici produse tradiționale de tot felul. Au căpătat, ușor-ușor, încrederea că acest mod de preparare și de comercializare a produselor este cel mai bun. Anul acesta i-am văzut mult mai încrezători în ei. Până anul trecut, un crescător de oi spunea mereu că nu mai poate continua, că vinde oile. Acum are altă opinie, produce și vinde la noi. În același timp, și turiștii care vin aici au început să caute produse locale. Sâmbătă, de exemplu, am organizat două degustări de produse pentru ca hotelierii noștri, la care vin turiștii, să se pronunțe asupra lor și să le promoveze în meniuri. Festivalul face o legătură mai bună între producători și beneficiari.”

Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova

„Cunosc această manifestare de la prima ei ediție. A evoluat în bine de la an la an. Sigur va prinde aici rădăcini și va deveni ea însăși tradițională. La ediția actuală am văzut foarte mulți participanți, între care mulți turiști, din câteva județe ale țării. Eu, acum, ca ministru și politician, sunt doar câteva zile din lună pe acasă, dar aștept să ajung aici de fiecare dată, pentru a gusta din viața tradițională pe care o cunosc de mic copil în comuna Poduri. Ador produsele tradiționale și chiar la mine acasă cresc câteva găini, fac și câteva produse tradiționale pentru familie.”

Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul

„Am fost pentru prima dată cu colegii mei din Republica Moldova la festivalul de la Slănic Moldova. Am văzut multă voie bună, dar și multe oferte de produse strămoșești. Este atât de frumos ca oamenii maturi să transmită copiilor asemenea tradiții. Am venit aici împreună cu șapte primari din raionul nostru, care au putut lua de la acest festival un exemplu frumos. Și am venit la Slănic special pentru acest eveniment. Am văzut că și noi, de dincolo de Prut, și dumneavoastră de aici, avem o bogăție în comun: tradițiile românești.”

Ion Groza, președintele Raionului Cahul

Drumul spre Artă trece și în acest an pe la Rotary Club Bacău

• 24 de tineri din patru țări au venit în Tabăra internațională de artă de deschisă la Pensiunea Montana din Slănic Moldova

Clubul Rotary, din Bacău, a deschis cea de a 11-a ediție a Taberei de creație artistică internațională, organizată și în acest an la primitoarea Pensiune turistică Montana din Slănic Moldova, cu tema „Road to art – Creative art camp 2017” (Drumul spre Artă – Tabăra de creație artistică). În tabără au venit 24 de tineri artiști din patru țări - România, Statele Unite ale Americii, Rusia, și Turcia. La deschiderea taberei au fost prezenți trei dintre membrii clubului băcăuan, Gheorghe Covrig, Dan Stoica și Gheorghe Baciu - care este și primarul orașului și stațiunii Slănic Moldova.

Participanții le au alături și la această ediție pe artistul plastic Elvira Cemortan Voloșin și creatoarea de modă Natalia Rahmistriuc, ambele din Republica Moldova, dar și pe Gala Yegen, designer de interior arhitectural și vestimentar și artist plastic, tot moldoveancă de origine, dar acum cetățean turc, care trăiește la Ankara și care este fondatoarea mărcii „Gala Yegen Couture”.

Tinerii artiști vor crea lucrări de artă sub directa îndrumare a celor trei profesoare, lucrări care la final vor fi jurizate și prezentate într-o veritabilă expoziție de artă plastică, dar și într-un spectacol de fashion.

„Sperăm ca toți participanții la această ediție a taberei să creeze lucrări frumoase aici, la Slănic Moldova, și să-și îmbunătățească performanțele. Evident, astfel să-și amintească mereu cu drag, de stațiunea noastră, unde toată vara vor cânta, în parcul stațiunii, și două fanfare din Republica Moldova” – le-a spus participanților primarul Gheorghe Baciu, în numele gazdelor tinerilor artiști.

Districtul 2241 România și Republica Moldova al Rotary Club International ocupă un loc fruntaș în organizarea de tabere pentru noua generație. Sunt tabere care promovează artele tradiționale (precum olăritul și încondeiatul ouălor), tabere de arheologie, Tabăra internațională de artă din județul Bacău și altele. Cei care vin în astfel de tabere, după ce se întorc acasă devin veritabili ambasadori ai României peste hotare.

Primul și al doilea deceniu al României în UE văzute de la Bacău

Bacăul a fost, luni, 24 aprilie,  gazda ultimei conferințe „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități” dintr-un ciclu inițiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în doar câteva centre regionale din țară. În Bacău, partenerii în organizarea evenimentului au fost Consiliul Județean (CJ), Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și fundația „România Durabilă”.

La conferința moderată de președintele ASPES, Constantin Boștină, au vorbit Costel Cocea – președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu - președintele CJ, Dragoș Ștefan – viceprimar al Bacăului, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș - negociatorul șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), Mircea Ursache – vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof. univ. dr. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „Vasile Alecsandri”, Grigore Filip – președintele societății Aerostar, Gheorghe Covrig – directorul economic al Grupului Agricola, Aurelian Trifa – președintele societății Mecanica Ceahlău, al cărui acționar majoritar este SIF Moldova, jurnalistul Daniel Apostol – inițiatorul mișcării „România Durabilă”, Petronela Ștefan – director în Camera de Comerț și Industrie Bacău, Nina Chiper – director de dezvoltare de programe la societatea CRAB, Gabriel Leahu – directorul general al Casei Corpului Didactic Bacău și jurnalistul Cornel Cepariu.

Manualul de integrare în UE

Evenimentul a fost precedat, duminică, 23 aprilie, la sediul SIF Moldova, de lansarea cărții „România și calea de viață europeană”, scrisă de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș. Lucrarea a fost prezentată de Constantin Boștină și a generat o interesantă și aplicată dezbatere la care au participat prof. univ. dr. Dumitru Bontaș, Sorin Brașoveanu, Cosmin Necula – primarul Bacăului și profesorul Ioan Mitrea. Cartea profesorului Vasile Pușcaș a venit ca o veritabilă prefață a conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, dar și ca un adevărat manual de înțelegere justă a problemelor aderării țării noastre la UE în primul deceniu al acestui proces (2007 – 2017), precum și a căii pe care ar trebui să o urmăm în cel de al doilea deceniu și în deceniile care vor veni. „La negocierea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană – scrie Vasile Pușcaș – am avut permanent în gând nu doar desprinderea noastră de «lumea veche» a secolului al XX-lea, cât mai ales oportunitățile care se deschideau românilor în veacul al XXI-lea. Iar aceste oportunități nu veneau ca un «coș al abundenței» oferit de UE, ci trebuiau create și fructificate în România, în Europa și în lume chiar de statul român, de oamenii politici, de antreprenori și de efortul constructiv al tuturor cetățenilor Români”.

Noi suntem UE

Costel Ceocea, Mircea Ursache, Vasile Pușcaș

Și conferința de luni a abordat și a dezbătut, practic, această idee, subliniată de mai multe ori de participanți, inclusiv cu exemple concrete din chiar mediul social, administrativ și economic băcăuan. „Am vrut să dezbatem și în această zonă de est a țării – a spus Constantin Boștină - problemele pe care ar fi trebuit să le găsim mult mai bine evidențiate la nivel național, atât din partea autorităților, dar mai ales a comunităților de afaceri și financiar-bancare”.

Ceea ce trebuie să înțelegem foarte bine cu privire la rolul și rostul nostru, al românilor, în UE este că Uniunea suntem chiar noi, că această organizație internațională este a noastră. De aceea – au spus vorbitorii -, problemele cu care ne confruntăm nu vin de la Bruxelles (capitala UE), ci de la București, cum și soluțiile pentru rezolvarea lor tot de la București trebuie să apară. Dar, tot vorbitorii au subliniat și avantajele României ca membru al UE, care există indiscutabil. Important – au mai spus ei – este cum le valorificăm, iar între astfel de avantaje nu a lipsit nici exemplul fondurilor europene de toate felurile, de care beneficiază și țara noastră, evident și județul Bacău. De aceea, Vasile Pușcaș ne-a îndemnat să ne întrebăm des „Cum ar fi fără UE”, fără o uniune care sigur va exista multe decenii de aici înainte.

Bacău – centru de excelență în finanțe și piața de capital

Oaspeții băcăuanilor din cele două zile ale Conferinței au lansat cel puțin o ideea de extremă importanță, dar și surprinzătoare în același timp. Anume, că Bacăul, care cu ani în urmă avea un rol important în economia națională, după alți ani de declin ar putea deveni un veritabil centru financiar și al pieței de capital, întâi local, dar apoi chiar regional. O parte dintre oaspeți au remarcat atuurile Bacăului în Regiunea Nord-Est, de fapt în toată Moldova, relansarea dezvoltării economice care se simte de circa un an și mai bine, dar și prezența unor poli economici importanți (întreprinderi mari, una dintre cele șase societăți de investiții financiare etc.) fiind printre ele. Reprezentanții societăților comerciale care au luat cuvântul în Conferință au întărit această idee, dar au subliniat și provocările și oportunitățile la care se gândesc în deceniul următor de UE.

Despre alegerea Bacăului pentru această Conferință, care încheie ciclul teritorial al inițiativei ASPES (după care pe 23 mai va avea loc o conferință la București, de concluzii), despre atuurile Bacăului pentru a găzdui mai multe centre de excelență în diverse domenii economice voi reveni  cu scurte interviuri și comentarii documentate cu ocazia acestui eveniment.