„Ziua Economiei Băcăuane” – regalul comunității de afaceri

·         evenimentul a inclus și ediția a 25-a a Topului județean al firmelor

Comunitatea economică băcăuană a fost, miercuri, 12 decembrie, din nou în sărbătoare, la un eveniment provocat de această dată de Camera de Comerț și Industrie (CCI). S-a organizat prima ediție a ceea ce de acum anual se va numi „Ziua Economiei Băcăuane”, un prilej pentru a se analiza periodic starea economică a județului, disponibilitatea întreprinzătorilor de a dezvolta afaceri, dar și modul în care autoritățile locale se implică în susținerea inițiativelor economice. Manifestarea a inclus și ediția a 25-a a Topului județean al firmelor și a fost organizat în parteneriat cu Instituția Prefectului și Consiliul Județean.

Manifestările de sub egida „Zilei Economice Băcăuane” au avut loc la Sala Ateneu, cu începere de la ora 16.00, unde alături de organizatori și de oamenii de afaceri au venit prefectul Maricica Luminița Coșa, președintele Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, Gheorghe Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii, Dragoș Ștefan, viceprimarul Bacăului, și alți invitați. Au fost, de asemenea, prezenți reprezentanți ai sindicatelor, ai altor autorități și instituții ale statului (primării și instituții deconcentrate), ai asociațiilor profesionale și patronale, ai mediului educațional, dar și parteneri regionali și naționali ai comunității de afaceri, precum și personalități marcante ale vieții economice băcăuane.

Pe agenda evenimentului au fost înscrise Prezentarea stării economiei județului Bacău la nivelul anului 2018, an al Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Prezentarea Topului firmelor din județul Bacău – ediția a 25-a, Retrospectiva Centenarului Economiei Băcăuane și Acordarea de distincții omagiale firmelor și principalilor parteneri.

Doru Simovici, Maricica Luminița Coșa
și Sorin Brașoveanu

Topul firmelor – oglinda eficienței afacerilor

Manifestările s-au deschis cu o succintă, dar complexă prezentare, de către jurnalistul Cătălin Bejan, a stării actuale a economiei județului, în care mai sunt doar 15.000 de firme active juridic, dar dintre care numai 11.164 au cifră de afaceri. Din acest efectiv doar 5.199 de firme au îndeplinit condițiile pentru a fi eligibile în Top și numai 1.842 s-au și clasat aici. De departe, revelația evoluției firmelor băcăuane a constituit-o Compania DEDEMAN, care în cei 26 de ani de la înființare a ajuns să asigure circa jumătate din cifra de afaceri din economia județului, are cel mai mare profit și cel mai mare număr de salariați.

Firmele băcăuane au fost clasificate și după indicatori specifici prin care este analizată și starea actuală a economiei județului.

Astfel, s-a întocmit câte un Top 25 al firmelor după cifra de afaceri, după numărul de angajați, după profitul realizat și după volumul și valoarea exportului. De asemenea, am aflat și care sunt afacerile din județ clasate în Topul Național al Firmelor 2018.

Firmele din Top au primit diplome pentru locurile I, II și III. Tot firmelor le-au fost conferite Meritul Centenar Agricol, Meritul Centenar Industrial și Meritul Centenar Comercial.

Economia băcăuană la Centenar

Prof. univ. dr. Dumitru Bontaș a făcut o succintă analiză a economiei băcăuane în ultima sută de ani și a încadrat evoluția ei în toată istoria României și a zonei Bacău. Analiza a cuprins și unele sugestii sau chiar recomandări pentru readucerea Bacăului din punct de vedere economic pe locurile fruntașe pe care le-a ocupat acum 20-30 de ani.

Manifestările s-au finalizat cu acordarea de distincții omagiale firmelor și principalilor parteneri ai CCI.

Primul și al doilea deceniu al României în UE văzute de la Bacău

Bacăul a fost, luni, 24 aprilie,  gazda ultimei conferințe „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități” dintr-un ciclu inițiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în doar câteva centre regionale din țară. În Bacău, partenerii în organizarea evenimentului au fost Consiliul Județean (CJ), Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și fundația „România Durabilă”.

La conferința moderată de președintele ASPES, Constantin Boștină, au vorbit Costel Cocea – președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu - președintele CJ, Dragoș Ștefan – viceprimar al Bacăului, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș - negociatorul șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), Mircea Ursache – vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof. univ. dr. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „Vasile Alecsandri”, Grigore Filip – președintele societății Aerostar, Gheorghe Covrig – directorul economic al Grupului Agricola, Aurelian Trifa – președintele societății Mecanica Ceahlău, al cărui acționar majoritar este SIF Moldova, jurnalistul Daniel Apostol – inițiatorul mișcării „România Durabilă”, Petronela Ștefan – director în Camera de Comerț și Industrie Bacău, Nina Chiper – director de dezvoltare de programe la societatea CRAB, Gabriel Leahu – directorul general al Casei Corpului Didactic Bacău și jurnalistul Cornel Cepariu.

Manualul de integrare în UE

Evenimentul a fost precedat, duminică, 23 aprilie, la sediul SIF Moldova, de lansarea cărții „România și calea de viață europeană”, scrisă de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș. Lucrarea a fost prezentată de Constantin Boștină și a generat o interesantă și aplicată dezbatere la care au participat prof. univ. dr. Dumitru Bontaș, Sorin Brașoveanu, Cosmin Necula – primarul Bacăului și profesorul Ioan Mitrea. Cartea profesorului Vasile Pușcaș a venit ca o veritabilă prefață a conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, dar și ca un adevărat manual de înțelegere justă a problemelor aderării țării noastre la UE în primul deceniu al acestui proces (2007 – 2017), precum și a căii pe care ar trebui să o urmăm în cel de al doilea deceniu și în deceniile care vor veni. „La negocierea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană – scrie Vasile Pușcaș – am avut permanent în gând nu doar desprinderea noastră de «lumea veche» a secolului al XX-lea, cât mai ales oportunitățile care se deschideau românilor în veacul al XXI-lea. Iar aceste oportunități nu veneau ca un «coș al abundenței» oferit de UE, ci trebuiau create și fructificate în România, în Europa și în lume chiar de statul român, de oamenii politici, de antreprenori și de efortul constructiv al tuturor cetățenilor Români”.

Noi suntem UE

Costel Ceocea, Mircea Ursache, Vasile Pușcaș

Și conferința de luni a abordat și a dezbătut, practic, această idee, subliniată de mai multe ori de participanți, inclusiv cu exemple concrete din chiar mediul social, administrativ și economic băcăuan. „Am vrut să dezbatem și în această zonă de est a țării – a spus Constantin Boștină - problemele pe care ar fi trebuit să le găsim mult mai bine evidențiate la nivel național, atât din partea autorităților, dar mai ales a comunităților de afaceri și financiar-bancare”.

Ceea ce trebuie să înțelegem foarte bine cu privire la rolul și rostul nostru, al românilor, în UE este că Uniunea suntem chiar noi, că această organizație internațională este a noastră. De aceea – au spus vorbitorii -, problemele cu care ne confruntăm nu vin de la Bruxelles (capitala UE), ci de la București, cum și soluțiile pentru rezolvarea lor tot de la București trebuie să apară. Dar, tot vorbitorii au subliniat și avantajele României ca membru al UE, care există indiscutabil. Important – au mai spus ei – este cum le valorificăm, iar între astfel de avantaje nu a lipsit nici exemplul fondurilor europene de toate felurile, de care beneficiază și țara noastră, evident și județul Bacău. De aceea, Vasile Pușcaș ne-a îndemnat să ne întrebăm des „Cum ar fi fără UE”, fără o uniune care sigur va exista multe decenii de aici înainte.

Bacău – centru de excelență în finanțe și piața de capital

Oaspeții băcăuanilor din cele două zile ale Conferinței au lansat cel puțin o ideea de extremă importanță, dar și surprinzătoare în același timp. Anume, că Bacăul, care cu ani în urmă avea un rol important în economia națională, după alți ani de declin ar putea deveni un veritabil centru financiar și al pieței de capital, întâi local, dar apoi chiar regional. O parte dintre oaspeți au remarcat atuurile Bacăului în Regiunea Nord-Est, de fapt în toată Moldova, relansarea dezvoltării economice care se simte de circa un an și mai bine, dar și prezența unor poli economici importanți (întreprinderi mari, una dintre cele șase societăți de investiții financiare etc.) fiind printre ele. Reprezentanții societăților comerciale care au luat cuvântul în Conferință au întărit această idee, dar au subliniat și provocările și oportunitățile la care se gândesc în deceniul următor de UE.

Despre alegerea Bacăului pentru această Conferință, care încheie ciclul teritorial al inițiativei ASPES (după care pe 23 mai va avea loc o conferință la București, de concluzii), despre atuurile Bacăului pentru a găzdui mai multe centre de excelență în diverse domenii economice voi reveni  cu scurte interviuri și comentarii documentate cu ocazia acestui eveniment.