Certitudini și previziuni pentru 2019: Salarii mai mari, prețuri plafonate, dar și taxe care pot aduce scumpiri

Anul 2019 vine, din punct de vedere economic, cu salarii mai mari pentru bugetari, cu vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, cu plafonarea tarifelor pentru energia electrică și gazele naturale, dar și cu „taxa pe lăcomie” pentru bănci și cu scumpirea benzinei. Pentru alte produse și servicii ori pentru strategia de dezvoltare economică se fac doar previziuni (pentru a nu le numi, dacă vin de la politicieni, doar promisiuni).

Salariații din sistemul public au deja salarii mai mari de la 1 ianuarie. Majorarea este de 25% din diferența dintre ce primesc acum și ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat însă că din 2019 se va aplica și majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie, iar voucherele de vacanță se vor da, pentru toți bugetarii, la fel ca în 2018.
Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii și asistentele, care au avut de la 1 martie 2018 o creștere până la nivelul din 2022.

Tot de la 1 ianuarie, salariații de la stat primesc o indemnizație de hrană care reprezintă două salarii minime pe economie.

Benzină mai scumpă

De la 1 ianuarie, benzina comercializată în România conține 8% biocarburant, față de 4,5% până acum. Acest lucru va duce la o scumpire la pompă de 7-10 bani pe litru, deoarece rafinăriile vor fi obligate să modifice rețeta pentru fiecare tip de benzină.

Prețul energiei și gazelor îngheață

Guvernul a aprobat deja înghețarea prețului gazelor pe timp de trei ani, de la 1 aprilie 2019. Până pe 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora care au activități de extracție și de comercializare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligația să vândă cu 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție interna curentă către furnizori și clienți finali eligibili.
Va fi înghețat și prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie va elabora o metodologie în acest sens în luna ianuarie 2019.
În schimb, cresc accizele la astfel de produse.

Taxe pe cifra de afaceri

În acest an, însă, vor exista modificări în taxarea companiilor energetice și a celor din sectorul telecom, iar băncile vor plăti o „taxă pe lăcomie”.
Tot din 2019, comisionul de administrare pe Pilonul 2 de pensii scade la 1%, de la 2,5%. De asemenea, de la 1 ianuarie, volumul de date în roaming fără suprataxă a crescut. De la 1 martie, contribuțiile datorate de companiile energetice la ANRE vor creste la 2% din cifra de afaceri, de la 0,1% în prezent.
Și operatorii din sectorul telecom vor plăti către ANCOM o contribuție de 3% din cifra de afaceri, față de 0,4% în prezent.

Cu ochii pe averile noastre

În acest an, Guvernul ar putea taxa suplimentar averile, iar ANAF ar urma să evalueze bunurile familiilor. Unii spun că ar fi vorba de un fel de „taxă pe lăcomie” în zona persoanelor fizice.
Se lucrează – susține unele surse - la doua variante. Prima, propusă de ministrul Teodorovici, taxează suplimentar salariile mai mari decât salariul unui ministru. A doua, propusă de fostul ministru Darius Vâlcov, ar taxa suplimentar averea. ANAF face o evaluare la prețul pieței a bunurilor deținute de o familie și suprataxează veniturile peste un anumit prag.

Leu mai mic, accize mai mari

Se presupune că și leul se va deprecia în continuare. Se anticipează un curs EUR/RON în intervalul 4,65 – 4,70 în prima parte a anului și 4,70 – 4,75 în a doua parte.
Accizele pentru acest an cresc peste nivelul prevăzut în Codul Fiscal, prin actualizare cu inflația. De la 1 ianuarie, acciza a fost majorată la benzina de la 1,976 lei/1000 litri, la 2,038 lei, cu 3,15% mai mare. Acciza la motorină este majorata de la 1,838 lei/1.000 l la 1,896 lei.
Acciza la mia de țigarete crește de la 448,74 la 483,74 lei, iar accizele la bere cresc de la 3,3 la 3,4 lei pe hl, cele pentru vinurile spumoase de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru de produs. Acciza la vinurile liniștite și la produsele intermediare se majorează de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

De ce nu s-ar aplica băbește politicile salariale? Poate ar fi mai exacte

De circa doi ani, pe ordinea zilei găsim deseori, între atâtea alte evenimente, contestarea salariilor care s-au acordat bugetarilor la nivele presupus majorate. Oamenii au constatat că mărinimia Guvernului nu se materializează în acest sens, adică prin așa-numita „revoluție fiscală” sau prin alte acte normative la nivel central ori local salariile în loc să crească au scăzut. S-au nu au ajuns acolo unde se promitea ori doar unii au beneficiat de majorări, pe când alții au fost uitați.

Se întâmplă și acum, în Bacău, unde salariații serviciului de Evidența persoanelor din subordinea Consiliului Județean (CJ) au răbufnit și au făcut cunoscut că ceea ce s-a majorat prin Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este micșorat printr-o grilă a CJ. Rezultatul: salarii mai mici pentru unele funcții din nomenclatorul serviciului amintit.

De ce se ajunge mereu la asemenea situații nu s-a lămurit, însă, nici până astăzi, dar un lucru pare cert: ceea ce au hotărât guvernanții prin ordinele de majorare de salarii nu prea se susține practic, adică nu s-au făcut calculele cum trebuie, iar bugetele publice nu prea țin cu astfel de majorări. În Sănătate, în Învățământ, în instituțiile Ministerului de Interne sau ale Ministerului Transporturilor etc. apar mereu nemulțumiri. România are în continuare cele mai mici salarii din Europa Comunitară, oamenii ar merita mai mult, dar modul în care se aplică politicile dictate de Guvern nu prea se face inginerește”.

Atunci să se procedeze băbește, poate ar fi mai corect.

Micronaționalizarea României

După 70 de ani de la naționalizarea „principalelor mijloace de producție” ale României, eveniment sărbătorit constant până în 1989, aud din nou de naționalizare, dar nu despre aceea din 1948, ci de o micronaționalizare pe care țara noastră o suportă chiar acum. Despre ea mi-au vorbit deja mulți dintre întreprinzătorii privați pe care îi cunosc, dar unul dintre ei, unul dintre cei mai importanți și longevivi manageri pe care îi are România, a pus punctul pe „i” și a numit fenometul „micronaționalizare”.

Un întreprinzător se văita pe față, chiar dacă destul de voalat, că îi pleacă oamenii din firmă și se angajează la stat. În instituții sau întreprinderi de stat, nu la statul degeaba! Fug oamenii – am constatat în mult mai multe cazuri – după lefurile mai mari, în creștere, care apar la stat. În condițiile în care România începe să resimtă tot mai mult lipsa de forță de muncă și mai ales de personal calificat în tot mai multe domenii, a rămâne fără oameni în propria întreprindere e durere mare. Numai în județul Bacău am văzut deja zeci de asemenea cazuri.

„Nu am avut mare nevoie de ajutor de la stat, dar avem nevoie de o atitudine pozitivă față de capitalul românesc – spune managerul de top despre care aminteam. Ar trebui să existe o empatie pentru românii care vor să dezvolte economia. Legea prevenției și start-up nation sunt importante pentru anumite categorii de firme, dar noi am mers pe principiul că, dacă nu te bazezi prea mult pe ajutoare de afară, ai succes. Dacă aștepți va fi greu“. Managerul ar fi dorit un progres mai rapid al programului de guvernare lansat de PSD în ianuarie și, în special, lansarea fondului suveran de investiții. Dar acum vede că e vorba, practic, de micro-naționalizare.

Pe timpuri un banc lămurea de ce lupul nu poate avea carnet de șofer: pentru că s-ar uita după pietoni ca după oi! De 27 de ani constatăm, din realitate, nu din bancuri, cum politicienii văd în noi, în orice condiții, doar masă electorală. Acum din banul public își permit să promită lapte și miere, inclusiv sub forma de salarii mai mari. La un privat așa ceva nu poate veni decât din productivitate mai mare.