Electric Plus preia contribuțiile sociale ale angajaților

Compania Electric Plus a anunțat că preia contribuțiile care vor fi in sarcina angajatului, ca urmare a modificărilor legislative, începând cu 1 ianuarie, astfel încât salariul net al fiecărui angajat să nu fie afectat de modificările Codului Fiscal dispuse de guvern.
„Vrem sa asiguram familiile colegilor noștri că firma face toate demersurile pentru a proteja siguranța și liniștea lor, indiferent de modificările legislației” – spune Ștefan Zoican, director de Resurse Umane al companiei.
Electric Plus are peste 600 de angajați. O prioritate – mai spun reprezentanții acesteia - este mediul de lucru motivant, care se bazează pe formarea profesionala accesibilă, fără restricții, a tuturor angajaților, începând cu prima zi de la angajare. În plus, oferă 11 pachete de beneficii, la alegere, care includ tichete de masă, asigurare medicală, asigurare de accidente și de viață, pensie privată (Pilonul III), abonament la servicii wellness, transport și sprijin pentru educația copiilor.

Compania Electric Plus deține cele mai moderne linii de fabricație din industria de tâmplărie PVC. Divizia de tâmplărie PVC a fost înființată în anul 2003 și produce ferestre și uși din PVC, sub brandul BARRIER, dar și sticlă termoizolantă, foliere profile, curbare profile, precum și uși secționale rezidențiale și industriale și rulouri.

Contribuțiile sociale care te lasă cu buzunarele goale

România devine, de la 1 ianuarie 2018, singura țară din Uniunea Europeană care lasă contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajaților. Programul de guvernare 2017 - 2020 conține un pachet de măsuri în acest sens. Astfel, nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 de puncte procentuale, respectiv de la 39,25 la 35%. De asemenea, cu aceeași dată se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16 la 10%.

La prima citire, vestea nu afectează cu nimic cota de cotizare la bugetele statului. Însă a lăsa cetățeanul să se achite singur de astfel de obligații nu pare tocmai în regulă. Sunt destule cazuri în care oamenii n-au mai catadicsit să treacă pe ghișeele Fiscului sau, cum era până mai acum câțiva ani, și pe la cele ale caselor de sănătate, să plătească impozitele. În plus, cei care au lucrat „la negru” sau chiar pe anumite contracte, precum cele „de drepturi de autor”, deși puteau să-și plătească singuri cotizațiile la casa de pensii, de exemplu, n-au făcut-o niciodată, iar când vine sorocul se trezesc fără nicio sursă de venit, fără nici un ban.

E drept, e problema fiecăruia, dar statul nu dă nicio explicație de ce mută obligativitatea plății impozitelor cu pricina de la angajator la angajat. Ne gândim că angajatorul ar trebui, acum să dea salariaților lefuri mai mari exact cu valoarea impozitelor de plătit, pentru ca circuitul banilor să nu se rupă. Oare?

Statul spune însă că această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare, iar măsurile nu vor implica o creștere a cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat. Oare?

Specialiștii spun că Executivul dorește să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de trei ori media europeană.

IMM-urile se opun plății contribuției de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) s-a declarat împotriva Ordonanței de Guvern care aduce modificări și completări Codului fiscal în domeniul contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă cu timp parțial. Ordonanța a fost adoptată de Guvern joi, 20 iulie, și va intra în aplicare de la 1 august.

Noua măsură va afecta tinerii care nu sunt cuprinși
în nicio formă de școlarizare

CNIPMMR – ne-a informat Patronatul Județean Bacău al IMM - consideră că textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă.

Ordonanța impune ca în cazul câştigului lunar brut realizat în baza unui contract individual de muncă, fie cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori sau persoanele asimilate acestora este  salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ.

Pe piaţa forţei de muncă sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. În raport cu noua reglementare pe piaţă muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial. „Nu a fost realizat Testul IMM – a observat conducerea CNIPMMR -, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă. Chiar în situaţia existenţei unui CIM cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi  respectă programul de muncă”.

Întreprinzătorii privați mai arată că prin noile măsuri se produce o creștere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori, deoarece ei nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru 8 ore. „Susţinerea potrivit căreia această masură va combate munca la negru, nu este fundamentată – spune CNIPMMR. Pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancționarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal să fie «sancționați» toți angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată”.

Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, noua măsură va afecta tinerii care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%.

În Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă.

Curtea Constituţională a statuat că „salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă”. „Este evident că în perioada menţionată – mai arată Curtea -, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă. Astfel, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind practic o diminuare a activului său patrimonial”. De asemenea, Crtea mai arată că „în lipsa muncii prestate angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”.