Măsuri sanitare veterinare speciale în preajma Sărbătorii Paștelui

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Bacău anunță, în preajma Sărbătorilor Pascale, controale și verificări ale modului în care sunt respectate condițiile sanitare veterinare din toate piețele agroalimentare, unitățile de tăiere, de procesare, de depozitare, de valorificare a mieilor și de alimentație publică. De asemenea se vor efectua și controale în trafic și în zonele adiacente târgurilor de animale.

„Măsurile – spune directorul executiv al instituției, dr. Niky Liviu Vrabie – sunt luate în scopul prevenirii unor episoade de toxiinfecții alimentare. Menționăm că, având în vedere evoluția Pestei Porcine Africane pe teritoriul României, activitatea tuturor târgurilor de animale este suspendată pe o perioada nedeterminată, pentru toate speciile de animale”.

În această perioadă, la DSVSA și în circumscripțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale va fi asigurat program prelungit, de luni până vineri între orele 8,00 – 18,00, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică între orele 8,00 – 13,00. Programul, numele persoanei responsabile și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor sunt afișate la sediul fiecărei circumscripții.

În toate piețele agroalimentare și în alte locuri amenajate și autorizate în care vor fi valorificate carnea de miel și alte produse de origine animală se va asigura supravegherea sanitară veterinară.

În piețele agroalimentare, spațiile temporare amenajate pentru comercializarea mieilor vor fi verificate în vederea aprobării de către reprezentanții DSVSA cu privire la respectarea condițiilor sanitare veterinare. Comercializarea carcaselor de miel în aceste spații amenajate temporar este permisa numai în perioada 15-27 aprilie.

„Consumatorii sunt rugați să sune la telefoanele 0234/586233; fax 0234586372 ale DSVSA Bacău în cazul în care constată nereguli care ar putea pune în pericol sănătatea publică” – spune purtătorul de cuvânt al instituției, dr. Florin Baltă.

În edițiile următoare vom reveni cu recomandările concrete ale medicilor veterinari cu privire la modul de preluare și pregătire a produselor de origine animală specifice Paștelui.

Am stat la masa de Paști de la Selgros

Maestrul Cristi Rusu, lângă o parte din bunătățile Selgros

Cu patru zile înainte de Sfânta zi a Învierii Domnului Nostru Iisus Hristos am stat, preț de o oră și jumătate, poate chiar două, la „masa de Paști” a magazinului Selgros din Bacău. Nu, să nu ne certați, nu ne-am atins de bunătățile ei, am admirat doar tot ce am văzut pe ea, de la mielul pascal și minunatele preparate din carnea de miel, până la bunătățile din carne de porc sau de vită. Pentru că „masa” fabuloasă despre care vrem să vă vorbim aici, în Vinerea Mare, am aranjat-o în imaginația noastră, după ce am parcurs pe îndelete tot traseul cunoscutei fabrici de preparate din carne a magazinului băcăuan, alături de șeful acestui raion, maestrul Cristi Rusu.

O vizită în fabrica de preparate din carne a magazinului Selros din Bacău poate fi înlesnită oricui ar fi curios să vadă condițiile de lucru, dar mai ales calitatea procesului tehnologic și a produselor rezultate. Așa sună un ordin ferm al managerului de District Selgros Cash&Carry din Bacău, Irina Stănciuc. Vizita începe cu o „împachetare” propriu-zisă a vizitatorului în folii de plastic (halat, papuci și bonetă de unică folosință), conform normelor de securitate alimentară. N-am scăpat nici noi, jurnaliștii, de un asemenea tratament. Astfel ne-am ținut scai după Cristi Rusu, pe fața căruia nu puteam să nu observăm, însă, o reală și justificată mândrie că ne poate demonstra, încă o dată, cum arată sectorul pe care îl păstorește.

Am pornit de la rampa de descărcare a materiei prime – a carcaselor de porc sau de vită, a carcaselor de miel mai ales acum în preajma Paștelui. Am văzut traseul ergonmic pe care carcasele sunt aduse în camerele frigorifice, de unde măcelari pricepuți, adevărați chirurgi în meseria lor, le vor prelua.

Saloanele fabricii arată ca o farmacie. Iar chirurgii se întrec în a mânui cu dibăcie cuțitele lor, astfel încât doar în câteva minute o jumătate de vită, de exemplu, devine antricoate, mușchiuleți, oase rasol sau cum se vor mai fi numind bucățile porționate.

Carnea nu stă prea mult la „dospit” pe mesele măcelăriei, pentru că alți oameni pricepuți le duc ba în cuvele pentru baiț, ba în mașinile de tocat, de unde vor ieși mărunțite, numai bune pentru mici sau cârnați, ori tranșate pentru ceea ce se va numi, de exemplu, mușchi file sau câte și mai câte.

Dacă aceste porții tranșate nu sunt trimise direct în galantarele pentru carne proaspătă, dacă nu intră în gurile flămânde ale mașinilor de tocat, sigur vor ajunge în cuptoarele de afumături, în care focul arde mocnit, controlat și numai pe bază de lemn de esență tare, tocat și el mărunt. Acolo vor sta și cârnații și – cum am văzut de această dată – și tăvițele cu drob de miel. Ce iese din cuptor va trece, obligatoriu, în camerele de răcire și de maturare, apoi în cele cu temperaturi joase, pentru livrările ulterioare.

Spațiul tipografic zgârcit de care dispunem mai de fiecare dată nu ne permite să intrăm în mai multe amănunte. Tot ce mai putem adăuga este că am cunoscut pe tot traseul tehnologic al fabricii oameni care se pot lăuda cu zeci de ani de experiență, în mâinile cărora carnea, sub orice formă a ei, primește cele mai delicate mângâieri și cele mai consistente tratamente. „Nimic artificial în acest proces – spune Cristi Rusu. Totul e natural, ca pe vremea părinților și bunicilor noștri”. Iar o asemenea caracterizare aveam să o auzim și de la medicul veterinar care supraveghează permanent trasabilitatea cărnii.

Ceea ce vrem să mai menționăm aici sunt numai numele unor produse specifice fabricii de la Selgros Bacău, pentru care unii clienți de talie mare se programează cu mult timp înainte de ziua livrării. Cristi Rusu ne-a făcut, pe loc, o asemenea listă: carne de miel proaspătă și produse specifice Paștelui, precum drobul de miel, împletitura moldovenească (numai la Bacău fabricată, sub forma unei veritabile împletituri de cârnați, precum coadele bogate ale fetelor de măritat), mușchi file afumat, cârnăciori de bere, pastrama de oaie, șunculița, rulada de carne afumată etc.

Raionul de carmangerie - spun cei de la Selgros - oferă cea mai proaspătă carne de porc, vită, pui şi oaie, preparate proaspete, afumate sau rotisate. Măcelarii pregătesc zilnic pentru vânzare piese de porc cu sau fără os, afumături, articole rotisate şi prăjite, piese de porc feliate şi condimentate, preparate din carne, mici formaţi şi pastă de mici, piese de vită/viţel dezosate, carne tocată, piese de berbecuţ, cârnaţi proaspeți în maţ de porc sau oaie și pui. Preparatele din carne din producție proprie sunt integral produse naturale şi acoperă o paletă largă de gusturi: cârnăciori, cremwurşti, cabanos, specialităţi din muşchi, pastramă de porc sau de vită, produse crud-uscate, preparate tradiţionale româneşti, pateuri de ficat, piept de porc, kaizer, bacon, tobă, ciolan preset, salamuri, parizere, șuncă.

Ce să vă urăm, tuturor, lângă un asemenea festin pascal, decât poftă bună și Sărbători cu bine!

La masă, de Paști, cu cel mai cunoscut somelier din România

Somelierul Sergiu Nedelea are un sfat
pentru toți: moderație

Paștele – spune o vorbă din popor - este al fudulului, iar Crăciunul este al sătulului, cu aluzie la modul în care ne înnoim de Paști și în care pregătim, de Crăciun, mese bogate, de pe care nu lipsește carnea de porc. Dar, gastronomic, nici Paștele nu e mai prejos, mielul pascal fiind deja celebru și aproape nelipsit de pe masa românului. Prin urmare, și o astfel de masă se cuvine așezată cum trebuie, adică pregătită și servită ca atare. Dintre „ingredientele” ei nu poate lipsi vinul, iar asocierea între feluritele bucate pascale și vinuri trebuie făcută ca la carte. Pentru ca și masa de Paști să rămână de pomină. Motiv pentru care l-am rugat pe cel mai cunoscut somelier din România, Sergiu Nedelea, prezent pentru două zile în Bacău, să ne așeze după toată arta soiurile de vinuri lângă delicioasele bucate.

Orice festin de Paști începe cu ouăle roșii. „Oul, însă, este un aliment complicat – este de părere somelierul. Când ne așezăm la masa de Paști, întâi ciocnim ouă, «banale» ouă fierte. Dar când le mâncăm e nevoie și de o gură de vin, să nu ne înecăm, să lunece mai bine oul. Iar pentru că oul e pretențios ca aliment, are nevoie de un vin Chardonnay sau de o Fetească regală, mai finuță”.

Urmează apoi gustările, între care la loc de cinste stă drobul de miel. Sau chiar un stufat de miel, din costițe proaspete, cu usturoi verde abia răsărit. La acestea trebuie să bem un vin roze, pentru a da consistență poveștii Paștelui. Dar, stufatul (ostropelul) este o mâncare cu usturoi, deci cu arome puternice. „Se acompaniază, deci, foarte bine cu o Busuioaca de Bohotin, dar nu din aceea de pe vremuri – ne învață somelierul. Acum se face Busuioaca vinificată în sec și în demisec (la Cotnari, la Averești etc. - în Moldova), care sunt vinuri foarte bune. Cu aromele din mâncare vom avea o ambianță interesantă, foarte plăcută, iar cu vinurile recomandate poți trage frumoase concluzii în această poveste”.

„Piesa de rezistență” a mesei de Paști este însă mielul. Parcă și vedem tava ieșită din cuptor, aburindă, cu friptura pe pat de ierburi aromate. „La acest fel de mâncare – l-am auzit pe Sergiu Nedelea - mă gândesc la o Fetească neagră, destul de interesantă indiferent de arealul din care provine, deși o interpretăm în registru diferit, după areal. Într-un fel este aceea de Dealu Mare, altfel de Oltenia. Mai nou avem și vestita Fetească neagră de la Cotnari, unde s-a reeditat povestea ei. De altfel, să nu uităm că locul de plecare a ei în lume a fost zona Cucuteni, unde în celebrele vase arheologice s-au găsit semințe de struguri de Fetească neagră”.

Desertul la masa de Paști poate fi ceva mai variat, dar cozonacul e rege. De aceea poate fi bine acompaniat de o Tămâioasă sau de o Grasă de Cotnari. Dar, pentru cine se încumetă să sară peste această parte dulce, o masă bună de Paști se închide, în România, cu un Vin Pelin, care echilibrează perfect prin caracterul lui digestiv. „Acesta este finalul perfect, după ce ai trecut prin tot festinul, ca în loc să ajungem, Doamne ferește, la medic pentru prea multă mâncare, să ne lăsăm în voia Pelinului.

Dar, să nu uităm moderația de care trebuie să dăm dovadă în toate, chiar și la masa de Paști. Calitatea bate cantitatea!” – a fost concluzia de final a somelierului Sergiu Nedelea.

„De Paști știm cam ce mâncăm și ce punem pe masă, dar sunt anumite stereotipuri care ne situează doar într-o anumită zonă de consum. Încă nu înțelegem că masa de Paști, bogată și frumoasă, nu va fi reușită doar cu un singur vin pe masă. Pentru a nu mai vorbi de caracterul ritualic și de toată povestea ortodoxă, care îmbracă acest eveniment într-o cămașă pascală”.

Sergiu Nedelea, somelier