Producție slabă de cireșe în livezile Bacăului

Producția de cireșe din acest an a fost compromisă în mare parte de condițiile meteorologice. Temperaturi scăzute brusc în perioada înfloririi pomilor, urmate de o perioadă de ploi abundente și severe, uneori cu grindină, au dus la distrugerea fructelor. În piețe, prețul cireșelor de import a fost, inițial, la peste 50 de lei kilogramul, iar acum, după ce au ieșit și cireșele românești, la jumătatea lunii iunie abia dacă a mai scăzut sub zece lei. În județul Bacău, livezile au fost afectate de ploile în exces, dar o livadă de 6,5 ha a fost distrusă încă de anul trecut prin stropirea nepermisă cu erbicid. Dar nici merii nu se simt prea bine.

„Producțiile sunt slabe – spune prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, din Bacău. Sunt unele zone care au pierdut anumite soiuri. Ceea ce a coincis atunci ca soi cu boboc înflorit a înghețat, pentru că au fost temperaturi foarte joase. Alte plante au avortat florile chiar dacă nu au fost temperaturi sub zero grade, dar au avut multă umiditate și nu a germinat polenul. Unele soiuri s-au „strecurat”, dar și la ele producția este mult mai mică”.

Constantin teodorescu

De producție slabă la cireșe se plânge și administratorul societății Ceravis, din Itești, Constantin Teodorescu, cel care deține o importantă livadă clasică de cireși. „Nu am făcut o estimare asupra producției – ne-a declarat inginerul. Încă nu am început recoltatul. Cred că vom intra în livadă de săptămâna viitoare. Dar nu ne așteptăm la rezultate mari”. Peste Itești nu a bătut grindina catastrofală, dar ploaia în exces a deteriorat recolta. Unele fructe au crăpat.

Livadă distrusă accidental, cu avionul

Anul trecut, inginerul Lucian Florea a înființat, în zona Negri-Dămienești, o livadă de cireși și peri, cu fonduri europene. A fost o investiție model în România. Au fost plantați 12.000 de cireși, pe 6,5 ha și peri pe 3,5 ha. Acum toată investiția e pe chituci, pentru că în octombrie trecut un avion tocmit de o firmă din Bacău a trecut peste livadă și a stropit-o cu erbicid. Făcea tratamente la culturile ei din vecinătatea livezii.

Tun sonic

„Nu m-am temut de grindină – spune Lucian Florea -, pentru că am un tun sonic, antigrindină, cu acetilenă. Suntem înregistrați la Centrul Național Antigrindină, care ne anunță când e nevoie să-l folosim. Tunul face zgomot și lansează în cercuri concentrice acetilena și astfel fac bine și vecinilor mei, pentru că nu mai cade grindină. Dar a venit altă nenorocire peste mine: stropitoarea aeriană cu erbicid”.

Pomul – ne-a explicat proprietarul - lucrează de la rădăcină spre exterior până în luna august (termenul depinde de specie). Din august, însă, el se pregătește de iarnă. Deci producția anului următor este stabilită de la începutul toamnei. „Prin stropirea cu erbicide a livezii, evoluția pomilor a fost compromisă total – a precizat inginerul Florea. La vremea aceasta, numai câțiva pomi mai au ceva frunze pe ei. La păr, vârfurile sunt arse complet. Nici salcâmii din vecinătate nu au scăpat. S-a folosit, la stropire, glifosat (erbicid total, universal). Iar evoluția naturală a pomilor s-a blocat.

Nu avem nicio cireașă. În condiții normale, la pomii plantați anul trecut, deci tineri, trebuia să am circa șase kilograme pe fiecare pom. Înmulțit cu 12.000 de pomi, rezultă 72 de tone. Nici nu pot ști, încă, dacă livada își va reveni pentru producția de la anul. Am apelat la specialiști în această problemă. Au venit un profesor de la Academia de Științe Agricole din București și un expert de la Stațiunea Pomicolă Mărăcineni. Nu au putut explica fenomenul”.

Paguba ajunge la 300.000 de euro. Dar la care se mai adaugă și pierderea producției din acest an și de la anul, plus alte pierderi financiare.

„La producția mică au contribuit și microclimatul, neuniform, și expunerea livezilor. Cireșul are anumite nevoi: să fie la mijlocul sau în partea superioară a pantei, în zone fără curenți de aer rece. Iată de ce acum avem un fel de mozaic de livezi cu producții diferite. Cine a greșit cu amplasarea lor, a pierdut mai mult. Da, e un an prost pentru producția de cireșe. Este și atac de modilioză, pentru că a plouat mult și e cald și umezeală. Și la măr sunt probleme fitosanitare. S-au mai rărit fructele la anumite soiuri.”

Prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați

Societatea Fructex are în proiect o pepinieră pomicolă de elită în Șerbănești

• fosta stațiune pomicolă, acum societate comercială, duce pentru acest proiect tratative cu un important investitor băcăuan

Livada de meri de la Fructex, înainte de defrișare

Pe terenul societății Fructex Bacău, din Șerbănești, în locul livezii de meri care și-a depășit cu 15 ani durata normală de exploatare și a fost defrișată, ar putea să fie înființată o pepinieră de meri de elită.

„Avem – ne-a declarat administratorul societății Fructex, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați - discuții cu un important investitor băcăuan pentru a produce împreună material săditor. În Șerbănești o suprafață de teren va deveni pepinieră pomicolă, până la maxim 30 ha. Pentru diferența de teren s-a realizat un masterplan și va ceva integrat care cu siguranță va conveni și proprietarilor acestei companii”.

Livada de la Fructex a fost plantată în 1982. Durata normală de exploatare este de 20 de ani, iar livada a împlinit 35 de ani. „Nu am putut face, însă, nici un fel de investiție, pentru că pe acel teren au fost foarte multe litigii, procese în instanță, care abia de doi ani s-au încheiat – a precizat Ioan Viorel Rați. Până s-au pus în aplicare hotărârile judecătorești a mai trecut un an și jumătate. Abia atunci am reușit să luăm autorizația de defrișare, conform Legii pomiculturii. Acum am defrișat terenul, fiiind în pregătire pentru reinvestiții”.

Fructex este, însă, societate comercială care și-a luat obligația să realizeze și cercetare și a menținut patrimoniul de cercetare.

„Avem două colecții de germoplasmă, cu valoare națională – ne-a spus administratorul societății. La măr, avem peste 700 de soiuri. Colecția de meri rămâne, deci, în picioare, dar o vom reîntineri. O realtoim și va deveni expoziție de soiuri de măr românesc”.

Cătina, alt fruct în cercetare la Fructex

În această vară parcă ceva mai timpurie, Fructex a și avut, pe 20 iunie, primul soi de măr copt. În continuare societatea face și cercetare, iar pe anumți hibrizi propune noi soiuri la omologare. Un soi de măr a fost deja omologat și brevetat, Amalia, iar altul, soiul Catherine, este în procedură de omologare cu Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor.

Fructex are și o colecție de germoplasmă de 231 de tipuri de cătină albă, adică tot ceea ce a produs natura pe teritoriul Munților Carpați de la noi. În Europa nu există o asemenea zonă pentru specia cătină.

Fructex a comasat la Godovana suprafețe de teren pentru ca persoane fizice oameni de afaceri să refacă două plantații intensive moderne. Pentru Godovana sunt depuse două proiecte cu fonduri europene de circa două milioane de euro, la care se așteaptă rezultatele.

„Important este că Fructex are acum realizări și pe linie de cercetare: 12 soiuri de măr, nouă brevetate, celelalte în curs de brevetare. Am elaborat și tehnologii la cătină, folosite acum în țară cu performanțe notabile. Am dezvoltat și noi pepiniera de cătină și am produs material certificat. De asemenea, în primăvară, am livrat 10.000 de cireși din soiuri moderne (Regina, Kordia și Summit) pentru înființarea unor plantații cu fonduri europene, de exemplu în județul Dolj. Dar avem peste 60.000 de puieți de cireș și de măr, material certificat, care urmează a fi plantat, tot prin proiecte europene”.

Ioan Viorel Rați, administratorul societății Fructex

Romchim Protect face „agricultură inteligentă” în Bacău

Ediția a cincea a simpozionului internațional „Soluții științifice inovatoare pentru agricultură”, organizat timp de două zile de societatea Romchim Protect în fieful legumicultorilor din România, localitatea Matca din județul Galați, dar și în orașul ei de baștină, Bacău, a readus în atenția agricultorilor noile produse destinate mai ales unei agriculturi sănătoase, numită frecvent ecologică.

Ioan Neculcea

La eveniment au participat specialiști din domeniu, reprezentanți ai unor firme din agricultura și mediul de cercetare sau academic din România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus și Germania. Joi, 15 februarie, în ultima zi a simpozionului, i-am întâlnit la manifestare și pe cei mai cunoscuți agricultori din județul Bacău, unii parteneri de afaceri ai producătorului Romchim Protect, care în acest an a pus accentul pe noua sa gamă de produse speciale, gama de îngrășăminte chimice Agrisol, care stau acum alături de cunoscutul biostimulator agricol Asfac și nu numai.

Romchim a demonstrat încă o dată, în acest domeniu, valențele sale în domeniul cercetării agricole, în speță dedicate aportului pe care chimia neinvazivă o poate aduce obținerii unor producții mai mari, dar și mai sănătoase pentru beneficiarii direcți, consumatorii finali ai recoltelor.

„Anul trecut, la ediția a patra a simpozionului – a spus managerul societății Romchim Protect, Ioan Neculcea – am adus în discuție un produs pentru nutriția plantelor, un produs inteligent, care urma să apară pe piață în acest an. Avem acest produs acum, dar acesta trebuie omologat. Este un produs nou, inovativ. Care considerăm că va fi îngrășământul agricol al viitorului”.

În Bacău, dezbaterile s-au concentrat pe calitățile acestui produs, un îngrășământ pe care producătorul l-a denumit generic „Agrisol”, da care are mai multe variante de fabricație, cu tot atâtea caracteristici tehnice.

Agrisol este un produs perfect solubil, asimilat în totalitate de plante, calitate pe care Ioan Neculcea a demonstrat-o prin dizolvarea granulelor acestuia în apă chiar în fața participanților. În anumite proporții, amestecul nu devine lichid curgător, ci un fel de pastă care poate fi administrată în pământul în care cresc plantele, de unde fiecare își trage apoi apa necesară. Alte produse similare nu se dizolvă nicicum în apă, de unde și efectele negative pe terenurile cultivate cu plante, efecte de care se miră mereu agricultorii.

„Revoluție tehnologică în agricultură” spun universitarii

Până la omologările dictate de preceptele legislative despre noul produs în toate variantele sale, a vorbit întâi unul dintre specialiștii băcăuani recunoscuți în domeniu, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați. Prezentarea sa a și fost intitulată, generic, „Revoluție tehnologică în domeniu”, pentru că a abordat segmentul științific căruia i se adresează noul produs al fabricantului din Bacău, adică „Agriculturii inteligente”. O denumire pretențioasă, dar căreia profesorul Rați i-a demonstrat valențele aferente produselor Agrisol. „Îngrășământul inteligent”, pe bază de polimeri – așa cum a fost numit chiar de producător -, a fost prezentat asistenței în manieră practică. „Inovația – a spus profesorul Rați –, ori vrem ori nu vrem, tot intră în agricultură. Dacă noi nu o luăm în seamă, rămânem mai jos. Apar, de fapt, și unele amenințări, între care explozia demografică și asigurarea siguranței alimentare. Deci, noi suntem obligați să facem față. Cum? Prin agrotehnologie”. Profesorul și specialistul băcăuan a demonstrat, cu tact, ce aport are folosirea îngrășămintelor agricole inteligente, în variantele prezentate de Romchim Protect, care vor intra în fabricație extinsă în al doilea semestru al anului 2019, dar care au fost și sunt în continuare testate de fermieri din toată țara. Unii dintre ei erau prezenți chiar în sala simpozionului.

Al doilea universitar care a vorbit, ieri, pe aceiași temă, a fost Osváth Zoltán, cercetător științific în mediul universitar din Ungaria. Cercetătorul maghiar a testat produsul Asfac, fabricat tot la Filipești – Bacău, la Romchim Protect, un biostimulator deja cunoscut pe piață, pe care l-a asociat în cercetare cu un alt stimulator și cu ajutorul cărora a obținut o creștere de producție agricolă de 187%. Profesorul maghiar a oferit multe date tehnice, dar ceea ce ne-a frapat a fost simpla observație – venită, deci, de la un cercetător științific în domeniu – că noi toți trebuie să avem, pentru sănătatea noastră – grijă de „stomacul plantelor cultivate”. De acest stomac, spuneau vorbitorii de ieri de la simpozionul Romchim, vrea să aibă grijă și noul produs cu valențe de „îngrășământ chimic” din gama Agrisol.

Ce spun fermierii băcăuani

Despre produsele Romchim Protect au vorbit și vor mai vorbi mulți. Datele tehnice sunt pe site-ul companiei, în materialele de prezentare oferite comercial. Noi nu de ele ne putem îndoi, cum nici nu le putem promova ferm. Ceea ce putem arăta, este ce spun cei care au și folosit asemenea produse în fermele lor agricole.

Chiar în simpozion, Ioan Neculcea a lansat propunerea ca un produs al Romchim folosit deja într-o fermă pomicolă din județul Bacău să poarte numele celui care a înființat-o. Mare lucru și frumos gest din partea producătorului, iar noi căutăm să fim pe aproape când se vor pertracta documentele în acest caz.

Un alt recunoscut specialist în tratarea chimică a plantelor de tot felul, dr. Cezar Rădescu, directorul Unității Fitosanitare Bacău, ar fi vrut să vadă din prezentările făcute cum poate fi tratată nevoia plantei de a rezista la boli și dăunători. „Imunitatea plantei e una – a spus Cezar Rădescu -, dar noi promovăm rezistența ei pentru a se exprima genetic prin aplicarea de îngrășăminte. Ceea ce s-a realizat, în domeniu, în Bacău, poate depăși ceea ce s-a realizat similar în Uniunea Europeană”.

„Am folosit, dintre produsele Romchim, Asfac, iar în anul acesta am folosit produsele în toată cultura de soia, pe 100 de hectare. Folosesc toate produsele Romchim, de la A la Z. Am încredere în ele. De fapt, am deja experiență în acest sens, pentru că le folosesc de câțiva ani. Am văzut că raportul preț-rezultate este pozitiv. Deci, și la rapiță, pe 50% din suprafață, dar și la grâu le folosesc. Acum doi ani, am avut o tarla cu soia bătută de gheață puternic, dar am intervenit cu produse Romchim Protect și am văzut cum s-au revigorat plantele, ca și cum acolo nu s-a întâmplat nimic. Din momentul în care rapița era distrusă aproape în totalitate! Anul acesta merg numai pe tehnologie Romchim Protect. Dar și la alte culturi.”

Ing. Viorel Ilaș, administratorul Agro Ilaș, Tescani