Romchim Protect face „agricultură inteligentă” în Bacău

Ediția a cincea a simpozionului internațional „Soluții științifice inovatoare pentru agricultură”, organizat timp de două zile de societatea Romchim Protect în fieful legumicultorilor din România, localitatea Matca din județul Galați, dar și în orașul ei de baștină, Bacău, a readus în atenția agricultorilor noile produse destinate mai ales unei agriculturi sănătoase, numită frecvent ecologică.

Ioan Neculcea

La eveniment au participat specialiști din domeniu, reprezentanți ai unor firme din agricultura și mediul de cercetare sau academic din România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus și Germania. Joi, 15 februarie, în ultima zi a simpozionului, i-am întâlnit la manifestare și pe cei mai cunoscuți agricultori din județul Bacău, unii parteneri de afaceri ai producătorului Romchim Protect, care în acest an a pus accentul pe noua sa gamă de produse speciale, gama de îngrășăminte chimice Agrisol, care stau acum alături de cunoscutul biostimulator agricol Asfac și nu numai.

Romchim a demonstrat încă o dată, în acest domeniu, valențele sale în domeniul cercetării agricole, în speță dedicate aportului pe care chimia neinvazivă o poate aduce obținerii unor producții mai mari, dar și mai sănătoase pentru beneficiarii direcți, consumatorii finali ai recoltelor.

„Anul trecut, la ediția a patra a simpozionului – a spus managerul societății Romchim Protect, Ioan Neculcea – am adus în discuție un produs pentru nutriția plantelor, un produs inteligent, care urma să apară pe piață în acest an. Avem acest produs acum, dar acesta trebuie omologat. Este un produs nou, inovativ. Care considerăm că va fi îngrășământul agricol al viitorului”.

În Bacău, dezbaterile s-au concentrat pe calitățile acestui produs, un îngrășământ pe care producătorul l-a denumit generic „Agrisol”, da care are mai multe variante de fabricație, cu tot atâtea caracteristici tehnice.

Agrisol este un produs perfect solubil, asimilat în totalitate de plante, calitate pe care Ioan Neculcea a demonstrat-o prin dizolvarea granulelor acestuia în apă chiar în fața participanților. În anumite proporții, amestecul nu devine lichid curgător, ci un fel de pastă care poate fi administrată în pământul în care cresc plantele, de unde fiecare își trage apoi apa necesară. Alte produse similare nu se dizolvă nicicum în apă, de unde și efectele negative pe terenurile cultivate cu plante, efecte de care se miră mereu agricultorii.

„Revoluție tehnologică în agricultură” spun universitarii

Până la omologările dictate de preceptele legislative despre noul produs în toate variantele sale, a vorbit întâi unul dintre specialiștii băcăuani recunoscuți în domeniu, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați. Prezentarea sa a și fost intitulată, generic, „Revoluție tehnologică în domeniu”, pentru că a abordat segmentul științific căruia i se adresează noul produs al fabricantului din Bacău, adică „Agriculturii inteligente”. O denumire pretențioasă, dar căreia profesorul Rați i-a demonstrat valențele aferente produselor Agrisol. „Îngrășământul inteligent”, pe bază de polimeri – așa cum a fost numit chiar de producător -, a fost prezentat asistenței în manieră practică. „Inovația – a spus profesorul Rați –, ori vrem ori nu vrem, tot intră în agricultură. Dacă noi nu o luăm în seamă, rămânem mai jos. Apar, de fapt, și unele amenințări, între care explozia demografică și asigurarea siguranței alimentare. Deci, noi suntem obligați să facem față. Cum? Prin agrotehnologie”. Profesorul și specialistul băcăuan a demonstrat, cu tact, ce aport are folosirea îngrășămintelor agricole inteligente, în variantele prezentate de Romchim Protect, care vor intra în fabricație extinsă în al doilea semestru al anului 2019, dar care au fost și sunt în continuare testate de fermieri din toată țara. Unii dintre ei erau prezenți chiar în sala simpozionului.

Al doilea universitar care a vorbit, ieri, pe aceiași temă, a fost Osváth Zoltán, cercetător științific în mediul universitar din Ungaria. Cercetătorul maghiar a testat produsul Asfac, fabricat tot la Filipești – Bacău, la Romchim Protect, un biostimulator deja cunoscut pe piață, pe care l-a asociat în cercetare cu un alt stimulator și cu ajutorul cărora a obținut o creștere de producție agricolă de 187%. Profesorul maghiar a oferit multe date tehnice, dar ceea ce ne-a frapat a fost simpla observație – venită, deci, de la un cercetător științific în domeniu – că noi toți trebuie să avem, pentru sănătatea noastră – grijă de „stomacul plantelor cultivate”. De acest stomac, spuneau vorbitorii de ieri de la simpozionul Romchim, vrea să aibă grijă și noul produs cu valențe de „îngrășământ chimic” din gama Agrisol.

Ce spun fermierii băcăuani

Despre produsele Romchim Protect au vorbit și vor mai vorbi mulți. Datele tehnice sunt pe site-ul companiei, în materialele de prezentare oferite comercial. Noi nu de ele ne putem îndoi, cum nici nu le putem promova ferm. Ceea ce putem arăta, este ce spun cei care au și folosit asemenea produse în fermele lor agricole.

Chiar în simpozion, Ioan Neculcea a lansat propunerea ca un produs al Romchim folosit deja într-o fermă pomicolă din județul Bacău să poarte numele celui care a înființat-o. Mare lucru și frumos gest din partea producătorului, iar noi căutăm să fim pe aproape când se vor pertracta documentele în acest caz.

Un alt recunoscut specialist în tratarea chimică a plantelor de tot felul, dr. Cezar Rădescu, directorul Unității Fitosanitare Bacău, ar fi vrut să vadă din prezentările făcute cum poate fi tratată nevoia plantei de a rezista la boli și dăunători. „Imunitatea plantei e una – a spus Cezar Rădescu -, dar noi promovăm rezistența ei pentru a se exprima genetic prin aplicarea de îngrășăminte. Ceea ce s-a realizat, în domeniu, în Bacău, poate depăși ceea ce s-a realizat similar în Uniunea Europeană”.

„Am folosit, dintre produsele Romchim, Asfac, iar în anul acesta am folosit produsele în toată cultura de soia, pe 100 de hectare. Folosesc toate produsele Romchim, de la A la Z. Am încredere în ele. De fapt, am deja experiență în acest sens, pentru că le folosesc de câțiva ani. Am văzut că raportul preț-rezultate este pozitiv. Deci, și la rapiță, pe 50% din suprafață, dar și la grâu le folosesc. Acum doi ani, am avut o tarla cu soia bătută de gheață puternic, dar am intervenit cu produse Romchim Protect și am văzut cum s-au revigorat plantele, ca și cum acolo nu s-a întâmplat nimic. Din momentul în care rapița era distrusă aproape în totalitate! Anul acesta merg numai pe tehnologie Romchim Protect. Dar și la alte culturi.”

Ing. Viorel Ilaș, administratorul Agro Ilaș, Tescani

Prima urgenţă la rapiţa rămasă în cultură: erbicidatul

• densitatea mică a plantelor permite, acum, invazia samulastrei şi a buruienilor

Servchimex poate rămâne în cultură
cu numai două treimi din câmpul cu rapiţă

În judeţul Bacău, doar jumătate din suprafaţa cultivată în toamnă cu rapiţă mai este validă. Din cele 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă. fenomenul specific reintrării în faza de vegetaţie, la finele iernii, este, acum, densitatea mică a plantelor, ceea favorizează răsărirea şi dezvoltarea buruienilor. "Iată de ce - ne-a declarat directorul Unităţii Fitosanitare a judeţului, dr. ing. Cezar Rădescu - prima urgenţă, la rapiţă, este erbicidarea buruienilor din cultură."

Cezar Rădescu crede că este elocventă comparaţia situaţiilor de cultură din 2012 cu cele din 2011, pentru că în toamna 2011 s-au simţit efectele unei secete puternice. Aceasta, plus condiţiile unei ierni foarte grele, cu multă zăpadă în unele zone, care a asfixiat, practic, plantele, au condus la situaţia în care densitatea a rămas mică. De ce e important erbicidatul în această fază? "A fost multă rapiţă după grâu - a opinat Cezar Rădescu. A ieşit samulastra, dar şi multă buruiană, pentru că au avut loc să se dezvolte printre plantele cu densitate mai mică. Mai sunt probleme dacă s-au făcut fertilizări cu îngrăşăminte pe bază de sulf, un foarte bun stimulator al evoluţiei plantelor."

Cei care cultivă rapiţa în sistem intensiv aplică, de regulă, trei-patru tratamente: o erbicidare şi încă două tratamente, cel puţin, în perioada de vegetaţie, la atacul asupra dăunătorilor tulpinii şi la apariţia gândacului florii. Când planta va face tijă va apărea gărgăriţa tulpinii (Ceuthorrynchus napi şi Ceuthorrynchus millis), iar când va înflori, gândacul florii (Meligethes aeneus). Sporadic, apar şi puricii şi făinarea, dăunători şi boli care în ultima vreme s-au adaptat noilor condiţii, comparativ cu anii din urmă, când nici suprafeţele cultivate nu erau atât de mari. Agenţii economici primesc, însă, avertizări de la Unitatea Fitosanitară, în acest sens.

Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău, societatea Servchimex, mai are, în acest an doar circa 75 de hectare pe care plantele se dezvoltă normal. "Cred că vom întoarce mai mult de 30 de hectare de cultură - ne-a spus inginerul Petrică Rusu, unul dintre specialiştii societăţii - , dar lucrul acesta se va decide în zilele următoare. Unde a dat un pic de ploaie, s-a cunoscut, plantele au răsărit mai bine. Rapiţa care a fost semănată mai târziu şi a răsărit numai în două-trei frunze, a fost arsă de ger. Dacă ar fi avut şase-şapte frunze, cu o tulpină de şase-şapte milimetri, ar fi rezistat iernii. Dacă va fi cazul, vom reînsămânţa cu floarea soarelui."

Prima urgenţă, acum, este şi la Servchimex erbicidarea, pentru ca rapiţa să nu fie invadată de grâu. Mai apar şi buruienile cu frunza lată (ştiriţa, turiţa, volbura, pălămida etc.), dar şi cele cu frunza îngustă sînt periculoase. "Evident - a conchis inginerul Rusu -, după erbicidat facem tratamente pentru dăunători. Iar odată cu tratamentul pentru Meligethes vom da şi un îngrăşământ foliar. Noi am fertilizat cu Complex, în toamnă, am dat uree, după care vom veni cu erbicidatul. Pentru mohor şi plante cu frunza îngustă folosim Prosper sau Fusilade, iar pentru cele cu frunza lată Galera."

Pe suprafeţele rămase în cultură, cele mai bune producţii vor fi, probabil, de 1.500 - 1.800 sau chiar 2.000 de kilograme la kectar. "Fermierii cred că sunt mulţumiţi de acest procent, pentru că rapiţa este o cultură agricolă care aduce bani buni şi imediat, fără cheltuieli mari - a opinat şi Ioan Chiriac, directorul executiv al Direcţiei Agricole Bacău. Producţia de rapiţă, în 2012, va mică în general peste tot, deci preţurile vor fi bune. Înlocuirea cu floarea soarelui este o idee bună, dar deciziile aparţin fermierilor. Depinde ce posibilităţi de valorificare au. Poate unii pot vinde mai bine porumbul. Dar, eu cred că ar trebui să se cultive şi floarea soarelui, pentru că este un produs căutat pe piaţă".