Tranzacții dublate pe carduri ING Bank

O parte dintre clienții ING Bank au putut vedea, la sfârșitul săptămânii abia încheiate, tranzacții dublate în extrasul lor de cont. „Cauza – spun chiar oficialii băncii - vine dintr-o eroare operațională, în care unele fișiere de plată decontate au fost procesate de două ori. Eroarea nu a afectat, însă, în niciun fel alte servicii și sisteme ING”.

Toate situațiile urgente semnalate de clienți au fost rezolvate pe loc.

Incidentul a fost unul de tip operațional, fără impact asupra altor procesări ale băncii. Tranzacțiile au fost corectate în aceeași zi, iar sumele reglate până la ora 21,00 a zilei.

În urma acestui incident, traficul pe platforma de internet banking ING Home’Bank a crescut și a dus la un acces mai dificil în aplicație.

„Lucrăm cu prioritate la remedierea incidentului și vă asigurăm că toate erorile vor fi corectate până la finalul zilei – au mai spus reprezentanții băncii, care s-au adresat clienților pe pagina de Facebook a instituției. Ne pare sincer rău pentru neplăcerile create și vrem să știți că suntem la curent cu toate sesizările voastre”.

Cum donezi pentru „Cumințenia Pământului”

Donațiile în campania pentru achiziționarea de către statul român a operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului” pot fi făcute numai prin intermediul a opt bănci și a Trezoreriei Statului.

Cele opt bănci sunt UniCredit, ING, CEC Bank, BRD-GSG, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR și Alpha Bank. „Tot ce trebuie făcut – spune Gabriel Bădără, purtătorul de cuvânt al sucursalei regionale Bacău-Neamț a BRD-GSG - este ca donatorul să vină în oricare unitate BRD. Sunt disponibile trei conturi: în lei, în euro sau în dolari SUA. Donatorul nu trebuie să cunoască neapărat aceste conturi, pentru că va afla la ghișeu despre ele, iar depunerea este gratuită, nu se percepe nici un comision. Donatorul va primi o chitanță, ca dovadă a donației sale pentru opera lui Constantin Brâncuși.”

La fel se va proceda în oricare agenție a celor opt unități bancare agreate pentru donații. „Dacă vine un donator la noi – am aflat de la directorul sucursalei Bacău a Raiffeisen Bank –, oferim toate amănuntele cu privire la conturile în care se poate face donația. Oricare ofițer bancar poate intra pe internet, pe site-ul campaniei de achiziționare a operei lui Brâncuși, și poate oferi toate informațiile”. La fel ne-au asigurat și oficialii de la UniCredit Bank.

Donațiile prin intermediul Trezoreriei Statului nu se fac direct de la ghișeele acestei instituții deschise în Bacău. Sumele – am aflat de acolo – pot fi trimise de donatori prin ordin de plată sau prin mandat poștal în contul RO46TREZ700500702X010908 (numai pentru donații în lei), deschis la DTCPMB (Direcția de trezorerie și contabilitate publică a municipiului București).

Donații se mai pot face și direct prin intermediul site-ului campaniei (http://www.brancusiealmeu.ro) sau prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag.

Conturile sunt deschise până pe 30 septembrie 2016.

Leul va avea un an agitat

Radu GEORGESCU

Leul trebuie să facă faţă anul acesta presiunilor depreciative, atât locale cât şi externe, în ciuda parcursului pozitiv al economiei. Principalul factor local este reprezentat de finalul ciclului  parlamentar, care în august 2012 împingea euro la recordul de 4,6481 de lei, în condiţiile acutizării, la vremea respectivă, a crizei datoriilor publice ale statelor din grupul PIGS, în frunte cu Grecia.

La acesta se adaugă încălzirea economiei, combustibilul fiind asigurat de scăderea TVA-ului, care adâncește deficitul bugetar,  în timp ce consumul creşte, iar inflaţia continuă să fie negativă.

Creşterea importurilor a fost principala cauză a deprecierii leului de la finalul lui 2015, cererea comercială de valută ridicând euro, în 29 decembrie, la maximul ultimilor doi ani, de 4,5381 lei.

În cazul factorilor externi, pe lângă diferenţialul de dobândă dintre BCE şi Fed, perspectivele intrării într-un nou ciclu al crizei economice mondiale, datorită încetinirii ritmului de creştere al Chinei, va crea mari probleme monedelor considerate „riscante”. Reamintim că 2016 a început cu un duş foarte rece pentru pieţele financiare, după ce bursele din Shanghai şi Shenzhen au fost închise în doar câteva zile de două ori, după ce indicii au scăzut cu 7%.

De altfel, se pare că euro şi-a făcut obiceiul ca la ultimele patru treceri între ani să se afle în preajma pragului de 4,50 de lei.

Astfel, media euro a urcat de la 4,5169 la 4,5275 de lei, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,5273 de lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,5250 şi 4,5320 lei, cu închiderea la 4,5240 – 4,5270 de lei.

În opinia guvernatorului BNR, „dacă situaţia macroeconomică internă se va menţine stabilă, nu vom asista la deteriorări de indicatori şi la dezechilibre mai mari, există premisa ca leul să fie în continuare stabil”. Zilele trecute, Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%.

Pentru a tempera „foamea” de euro, BNR a decis să elibereze o parte din valuta băncilor, reducând rata rezervelor minime obligatorii în valută de la 14 la 12%, menţinându-le pe cele în lei la 8%, la fel ca și dobânda sa de politică monetară la 1,75%/an.

Conform unei analize a celor de la ING Bank, culoarul de fluctuație din 2016 va fi apropiat de cel de anul trecut, între 4,38 și 4,53 lei, ultimul nivel fiind unul apărat de BNR.

Dolarul a fluctuat între 4,14 şi 4,2141 lei, media de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,1648 lei, iar francul elveţian între 4,1544 şi 4,1730 lei.

Perechea euro/dolar a scăzut de la 1,0946 la 1,0711 dolari, dar a încheiat perioada pe pieţele americane la 1,0922 dolari, chiar dacă piaţa muncii americane continuă să se îmbunăţească.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pentru martie între 1,0868 şi 1,0960 dolari iar pentru iunie 1,0780 şi 1,0920 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4  – 6 ianuarie.