Se afișează postările cu eticheta Eusebiu Gutu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eusebiu Gutu. Afișați toate postările

vineri, 30 noiembrie 2018

Băcăuani în „Top 300 cei mai bogați români”


Ediția din acest an a Topului 300 cei mai bogați români, alcătuit de revista Capital cu date financiare din anul 2017, cuprinde 14 nume ale unor administratori de afaceri care valorează miliarde sau milioane de euro. Trei dintre ei nu sunt băcăuani, dar gestionează, de la distanță, companii din Bacău și Onești. În ordinea clasamentului întocmit după averile stăpânite, miliardarii și milionarii de la noi sunt Dragoș și Adrian Pavăl, Dorinel Umbrărescu, Ștefan Vuza, Familia Șerban, Eusebiu Guțu, Familia Grigoriu, Grigore Filip, Doru Damaschin, Mihail Toncea, Ovidiu Budeanu, Felix Stroe și Familia, precum și Familia Rusu.



Pe locul al doilea în Top și la distanță mare față următorii clasați sunt frații Dragoș și Adrian Pavăl (52, respectiv 50 de ani), de la compania Dedeman. Averea lor a fost socotită la 1,7 - 1,8 miliarde de euro, iar un alt miliardar în Top mai este doar Ion Țiriac, plasat de primul loc. Revista Capital le-a dedicat fraților Pavăl două pagini în Top, cu titlul „Băcăuanii care nu lipsesc din casele românior”. Anul trecut, patronii Dedeman apăreau cu doar 1,1 – 1, 2 miliarde de euro.

Următorul nume din Bacău, în Top, este al lui Dorinel Umbrărescu, clasat pe locul al 18-lea, cu 230-250 de milioane de euro, față de numai 220-250 anul trecut, din construcții de drumuri, sistemul bancar și energie. Iar al treilea nume este al lui Ștefan Vuza, stabilit în Cluj-Napoca, dar cel care controlează societatea Chimcomplex Borzești. Averea sa se ridică la 140-150 de milioane de euro și l-a plasat pe locul al 31-lea în Top.

La mai mare distanță în clasament se află Damian Mereu, de la Croco Onești, pe locul al 99-lea, cu 60-63 de milioane de euro, puțin mai mult cu două-trei milioane decât anul trecut. Iar Croco este și ea liderul pieței de sticsuri și covrigei din România. Tot din panificație, dar cu activitate ți în ferme mixte, vine în Top Familia Șerban, din Onești, plasată cu 32-34 de milioane de euro pe locul al 181-lea. Nu părăsim domeniul panificației, pentru că de acolo, dar și din agricultură și domeniul hotelier vine, pe locul al 201-lea, cu 30-32 de milioane de euro, Eusebiu Guțu (42 de ani), cel care controlează compania Popas Trebeș, dar prin ea și societatea Pambac și Hotelul Moldova și creanțele Băncii Transilvania la compania Interagro. Alături de el, în Top, dar de pe locul al 211-lea, stă Familia Grigoriu, car s-a rezumat la agricultură, dar deține 28-30 de milioane de euro cu Grupul de firme Confert.

Ca și anul trecut, averea companiei Aerostar se împarte la trei, între Grigore Filip (64 de ani), Doru Damaschin (61 de ani) și Mihail Toncea (71 de ani), câte 28-30 de milioane de euro.

Pe locul al 238-lea este plasat Ovidiu Budeanu (56 de ani), cu 26-27 de milioane de euro. De afacerea Arena Mall știe toată lumea, dar Ovidiu Budeanu spune că va mai investi 20 de milioane de euro în ea. Din Constanța a venit cu afaceri în Onești fostul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, cel care controlează operatorul de apă-canal RAJA în opt județe. Felix Stroe (63 de ani) și familia gestionează o avere de 21-22 de milioane de euro.

Ultimul dintre băcăuanii din Top este Viorel Rusu, cu familia sa, care din comerțul de materiale de construcții a făcut 21-22 de milioane de euro, ce îl plasează pe locul al 299-lea.

Deși nu este în top, pentru că este polonez, credem că ar trebui totuși aminitit și cel care controlează compania Barlinek, din Onești, Michal Solowow, cel mai bogat din țara sa, cu 2,9 miliarde de dolari.



„Am învățat că în afaceri și în viață nu totul se întâmplă cu un motiv. Totuși, sunt de părere că poți să tragi învățăminte din experiențele bune sau mai puțin bune pe care le ai și poți crea, ulterior, ceva cu adevărat pozitiv”.
Dragoș Pavăl, președintele Dedeman, citat în Top 300 Capital

marți, 25 septembrie 2018

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Pambac


Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea prin care societatea Popasul Trebeș a preluat compania Pambac, ambele din Bacău. Autoritatea de Concurență a analizat această operațiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.
Popasul Trebeș, controlată de omul de afaceri Eusebiu Guțu, comercializează îngrășăminte chimice, dar și cereale și alte produse agricole (grâu, porumb, orz etc.). Compania mai este activă pe piața închirierii de bunuri proprii și pe piața serviciilor de transport rutier.
Popasul Trebeș deține și compania Cerealcom Bacău, care este prezentă pe piața comerțului cu îngrășăminte chimice, piața comerțului cu cereale, grâu, porumb și floarea-soarelui, și a prestării de servicii în acest domeniu, respectiv recepționarea, depozitarea, condiționarea, uscarea și livrarea cerealelor, precum și pe piața închirierii de bunuri proprii.
Pambac activează, în principal, pe piața producției și comercializării produselor de morărit (făină de grâu, tărâțe și mălai), a pâinii și a specialităților de panificație, a produselor zaharoase și de cofetărie etc.
Eusebiu Guțu, asociatul unic al firmei Popasul Trebeș, s-a clasat anul trecut pe locul 154 al Top 300 Capital, cu o avere estimată la 35-37 milioane de euro. El este fiul lui Anton Guțu, cel care a înființat compania în anul 1991.

marți, 14 noiembrie 2017

Apa s-a oprit, dar industria alimentară din Bacău are rezerve proprii



  • în județ sunt, însă, zeci de hoteluri, de pensiuni și de restaurante care pot avea probleme

Restricționarea programului de alimentare cu apă care a început marți, 14 noiembrie, și care a fost anunțată pentru patru zile va afecta și întreprinderile și instituțiile județului. Cele mai afectate pot fi, însă, fabricile din industria alimentară, pentru care apa este vitală. Dar la fel de afectate pot fi unitățile de cazare sau de alimentație publică, hotelurile, pensiunile și restaurantele. În județ cele mai cunoscute sunt fabricile de pâine, dar și unitățile Grupului Agricola, însă și puzderia de pensiuni și de hoteluri și, evident, zecile de restaurante, baruri și alte unități de acest fel.

În industria alimentară, procesele tehnologice sunt, de regulă, ajutate în situații de genul celei din perioada 14 – 17 noiembrie (restricționarea alimentării cu apă potabilă) de sursele proprii de apă. Asemenea sisteme funcționează, de exemplu, și în unitățile Grupului Agricola, dar și la Pambac Bacău. „Avem rezerve proprii de apă – ne-a informat președintele Grupului Agricola, Grigore Horoi. La Abator, de exemplu, sunt puțuri forate care completează necesarul de apă. Noi suntem organizați să trecem peste un asemenea eveniment, avem rezerve de apă, dar și organizarea producției este specifică evenimentului declanșat pe 14 noiembrie. Iar dacă problema se lungește mai mult decât este anunțată suntem, de asemenea, pregătiți să o gestionăm și în astfel de condiții”.
Și Pambac are propria rezervă de apă. „Sigur nu vor fi probleme – spune președintele companiei, Eusebiu Guțu. Avem rezerve de apă în special pentru sectorul de panificație. Dar sper să nu dureze mai mult de trei zile, cât au anunțat. Evident, ne vom putea organiza dacă apa nu vine în trei zile. Am fost înștiințați de această problemă și suntem pe o organizare foarte bună. Trebuie să ne organizăm, avem deja experiență, au mai fost asemenea probleme și ne-am descurcat”.
Altfel se pare că este situația în hoteluri și restaurante. Câte asemenea unități au surse proprii de apă. Dar câte au și fost prevenite direct că furnizarea apei se va întrerupe? „Nu am primit nicio înștiințare că se oprește apa atât de mul timp – ne-a declarat Florin Bălan, de la societatea care administrează cel mai căutat hotel din Bacău, în special în turismul de afaceri, Complexul Hotelier Dumbrava. Hotelul Dumbrava are o rezervă proprie de apă, dar nu știu dacă ar ajunge trei zile. Depinde și de cât de ocupat este hotelul, câți clienți sunt. În plus avem restaurantul, și el consumator de apă”.