Membri marcanți ai UZPR în vizită pe Valea Muntelui

Neagu Udroiu, Petrică Pal, Adrian Paliștan, Doru Dinu Glăvan

Trei reprezentanți marcanți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), președintele organizației, Doru Dinu Glăvan, și jurnaliștii și scriitorii Neagu Udroiu și Corneliu Vlad au vizitat, la finele săptămânii abia încheiate, obiective culturale, istorice și economice din județul Bacău. Cei trei ziariști au fost invitați de Filiala „Marius Mircu” Bacău-Neamț a UZPR și au participat, cu o zi înaintea vizitei, la un eveniment cultural organizat în Bacău, la care au fost prezentate cele mai recente apariții editoriale semnate de Neagu Udroiu și Corneliu Vlad.

Vizita ziariștilor a început la Centrul de Cultură Rosetti Tescanu-George Enescu din Tescani, a continuat cu vizitarea unor obiective culturale din municipiul Moinești, din Comănești și din comuna Palanca și s-a finalizat la un proiect economic pus în valoare în comuna Ghimeș-Făget. Oaspeții au fost însoțiți de jurnaliștii Cornel Cepariu – președintele Filialei Bacău-Neamț a UZPR, Petru Done și Dorin Dodiță.

La Tescani, în țara Orfeului Moldav

La Tescani

Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu-George Enescu” se află în satul Tescani al comunei Berești-Tazlău și funcționează în fostul conac al unei mari familii boierești, Rosetti Tescanu. Construit la 1880, conacul a ajuns, la începutul secolului trecut, reședința familiei în care a intrat, prin căsătorie, și George Enescu și a fost încă de la început o gazdă bună pentru artiști și intelectuali, un adevărat salon al artelor. Este monument istoric și a aparținut soției muzicianului George Enescu, Maruca. Aici și-a petrecut compozitorul verile, între 1909 și 1946, lucrând câte trei-patru luni pe an, și tot aici a compus opera Oedip. În 1947, Maria Rosetti Enescu a donat casa și terenul statului român, cu condiția ca aici să fie găzduiți artiști. Casa a fost restaurată în 1970 și păstrează o parte din mobilierul original, inclusiv pianul la care lucra Enescu, dar și vioara compozitorului și câteva dintre obiectele care i-au aparținut.

Centrul Cultural din Tescani a fost înființat în 1990 și găzduiește manifestări culturale de ținută. Am vizitat Centrul în una din zilele în care acolo tocmai avea loc ediția 2020 a festivalului „Enescu -  Orfeul Moldav”. Tot la Tescani este organizată, periodic, și o tabără internațională de artă plastică.

Prin Moinești, în lumea lui Tristan Tzara

Corneliu Vlad și Doru Dinu Glăvan, la monumentul DADA

Următorul popas al jurnaliștilor a fost făcut la Monumentul DADA din Moinești, dedicat poetului Tristan Tzara, născut în acest oraș, dar stabilit ulterior în Franța. Tristan Tzara este cofondatorul mișcării culturale Dadaiste. Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moinești dinspre Bacău, la celebrarea a 100 de ani de la nașterea scriitorului și este opera sculptorului german de origine română Ingo Glass. Artistul a îmbinat ingenios literele „D” și „A” una în alta, astfel încât de oriunde ai privi monumentul poți citi cuvântul DADA. Ridicarea monumentului este strădania Societății Culturale „Tristan Tzara” din Moinești, condusă de regretatul profesor Vasile Robciuc.

Ziariștii s-au oprit, apoi, la un alt monument realizat în stilul curentului dadaist, la Moinești, numit chiar „Cavalerul Tristan Tzara” și realizat de sculptorul Giulian Dimitriu. Este, practic, o statuie în stil futurist, din oțel inoxidabil, care arată un personaj care seamănă a Don Quijote, dar care se înalță în zbor de pe calul său și care – spun cunoscătorii – incită la un dialog estetic.

La Palanca, sub semnul eroismului românesc

La Primăria Palanca, gazdele și oaspeții și-au dăruit cărți

După un scurt popas lângă Palatul Ghika, din Comănești, operă a arhitectului Albert Galleron, palat construit în 1880 în stilul baroc târziu, preluat recent de primăria orașului și în care funcționează Muzeul de etnografie și artă al localității, ne-am întâlnit cu primarul comunei Palanca și cu profesoara Liliana Atomulese, autoarea primului volum al unei interesante monografii a comunei, apărută recent. Primarul Adrian Paliștan le-a prezentat oaspeților așezarea pe care o păstorește de 16 ani și principalele realizări din mandatele sale și a venit, la întrebările ziariștilor, cu amănunte privind modul de viață al locuitorilor de aici și posibila reîntoarcere acasă a tot mai mulți săteni plecați la muncă în străinătate.

La mormîntul lui Emil Rebreanu

Adrian Paliștan și Liliana Atomulese ne-au fost apoi ghizi la Complexul monumental construit în zona mormântului eroului Emil Rebreanu, cel al cărui sfârșit tragic i-a servit fratelui său, Liviu Rebreanu, la scrierea celebrului roman „Pădurea spânzuraților”. Sublocotenentul Emil Rebreanu a dezertat din armata austro-ungară pentru a trece în zona românească a frontului din Primul Război Mondial, dar a fost surprins și condamnat la moarte prin spânzurare la 14 mai 1917. Mormântul său, din zona austro-ungară a frontului, a fost identificat în anul 1920 de căpitanul Procopiu Strat, iar la 7 septembrie 1921 Liviu Rebreanu a solicitat deshumarea și mutarea rămășițelor pământești în zona românească, unde se află și astăzi.

Vizitatorii pe care i-am însoțit la Palanca au intrat și în micul muzeu al Complexului monumental și s-au fotografiat lângă mormântul eroului și lângă obeliscul ridicat în onoarea sa.

Ziariștii au cerut informații despre acest complex monumental, dar și despre ruinele pichetelor grănicerești de pe fosta graniță cu fostului Imperiu Austro-Ungar, aflată alături.

La Ghimeș-Făget, pe tărâmul inițiativei private

La magazinul Degustarium, din Ghimeș-Făget

Am trecut apoi și noi fosta graniță, spre centrul comunei Ghimeș-Făget, unde se află sediul unui original și interesant proiect economic al familiei Pal, realizat cu sprijinul firmei Xilopal manageriată de membrii acesteia. Proiectul poartă numele „Degustarium” și este un magazin în care se aduc mereu produse realizate în gospodării de pe Valea Trotușului: sortimente de cașcaval, telemea și unt, feluri minunate de salamuri de casă, pâine cu cartofi frământată și coaptă tot în gospodăriile proprii, dar și licori obținute din fructe specifice zonei. Și nu numai.

Detalii despre proiect și despre alte realizări asemănătoare au fost oferite de Damian Pal, fiul familiei din Ghimeș-Făget, care se ocupă și de alte proiecte ale acestei familii și ale celor care au constituit în zonă o primă cooperativă pentru realizarea de produse montane specifice. Damian Pal a oferit detalii și despre alte inițiative ale familiei sale, precum Festivalul ouălor încondeiate de Paște sau Concursul anual de împodobire a bradului de Crăciun, dar și despre unele proiecte de viitor. Cu detalii a venit și seniorul familiei, Petrică Pal, un abil și carismatic om de afaceri care s-a afirmat deja în domeniul prelucrării lemnului și în construcții (este constructorul unor cochete de căsuțe de lemn), dar și inițiatorul unor proiecte pentru punerea în valoare a potențialului meșteșugăresc, turistic și cultural al zonei Văii Trotușului.

La obeliscul dedicat lui Emil Rebreanu

Reportajul a apărut și pe site-ul UZPR.

Manifestări comemorative la mormântul eroului Emil Rebreanu

La mormântul Eroului

Societatea Culturală „Emil Rebreanu”, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Făget și cu Unitatea militară 02229 Lunca de Sus, a organizat, marți, 14 mai, la Palanca și Ghimeș-Făget, un complex de manifestări comemorative cu titlul „Emil Rebreanu – Flacără vie în Panteonul Eroilor Neamului”, dedicate eroului executat acum 102 ani de de armata austro-ungară pe motiv că ar fi dezertat și a trecut la trupele române. Tragedia a fost suportul cunoscutului roman „Pădurea spânzuraților”, scris de fratele eroului, Liviu Rebreanu. În roman, Emil Rebreanu este întruchipat de personajul Apostol Bologa.

Manifestările au debutat cu depunerea de coroane de flori la mormântul lui Emil Rebreanu de la hotarul dintre comunele Palanca și Ghimeș-Făget. La mormânt au făcut de gardă militari ai UM 02229 Lunca de Sus, iar un sobor de preoți au ținut o slujbă de pomenire. La final, elevi ai Liceului Tehnologic Făget au interpretat un scurt, dar emoționant, program artistic.

Sesiunea de comunicări

Importanța evenimentului și memoria eroului au fost evocate de comandantul UM 02229 Lunca de Sus, lt. col. dr. ing. Cornel Aramă, de comandantul Poliției orașului Comănești, comisar șef Adrian Botezatu, și de profesorul Andrei Bârsan, vicepreședintele Societății Culturale „Emil Rebreanu”. Coroane de flori au fost depuse din partea Poliției Orașului Comănești, a UM 02229, a Liceului Tehnologic Făget, a Societății Culturale „Emil Rebreanu” și a CAR Progresul CFR Comănești – sponsorul manifestărilor.

În a doua parte a zilei, la Liceul Tehnologic Făget a fost vernisată expoziția de tablouri a regretatului artist plastic local Timar Karoly și a fost prezentată colecția de Ex Libris cu lucrări care evocă personalitatea lui Liviu Rebreanu și a lui Emil Rebreanu.

Eugen Verman și Mihai Buznea

A urmat o sesiune de comunicări la care au vorbit, despre personalitatea lui Emil Rebreanu și despre semnificația evenimentelor de acum 102 ani din zona Ghimeș-Palanca, președintele Societății „Emil Rebreanu” – prof. Dumitru Cojocaru, lt. col. Cornel Aramă, Luminița Cornea – membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, și colaboratoare a Muzeului Carpaților Răsăriteni, și învățătorul Dumitru Olteanu.

Tot cu acest prilej, la liceul din Ghimeș-Făget a fost lansată și cea mai recentă carte de reportaje a scriitorului și jurnalistului Mihai Buznea, „Drumuri și popasuri”, care a fost prezentată de scriitorul și jurnalistul Eugen Verman.

Propunere ca UM 02229 să poarte numele „Emil Rebreanu”

Lt. col. Cornel Aramă

Participanții la manifestări au semnat și un document prin care se propune ca UM 0229 Lunca de Sus să poarte numele onorific „Emil Rebreanu”.

Chiar în ziua manifestărilor comemorative a fost deschisă o scrisoare adusă de starețul Mănăstirii Făgețel, părintele Ghelasie, de la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, în care, sub semnătura episcopului Covasnei și Harghitei Andrei, se confirmă sprijinul pentru episcopiei pentru această inițiativă.

Un sprijin similar a fost confirmat de Muzeul Național de Istorie a României, într-un document semnat de directorul adjunct al instituției, dr. Constantin Ilie.

Centenarul Emil Rebreanu în comuna Palanca

Monumentul Emil Rebreanu din Palanca

Sâmbătă, 13 mai, încep în comuna Palanca manifestările dedicate centenarului comemorării eroului martir sublocotenent Emil Rebreanu, ofițer român din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români. Emil Rebreanu a fost fratele scriitorului Liviu Rebreanu, autorul romanului „Pădurea spânzuraților”, dedicat eroului.

În perioada 13-28 mai, la Palanca vor avea loc activități culturale sub titlul ”Calvarul unei granițe-ntre frați”. Pe 13 mai – ne-a informat primarul Adrian Paliștan -, de la ora 12,00 vor avea loc un ceremonial miliar, depunerea de coroane la monumentul eroului ridicat în comuna Palanca și un spectacol folcloric. Pe 14 mai va fi lansată cartea „Născut în zodia morții”, de Ilderim Rebreanu, fiul fratelui mic al scriitorului, Tiberiu, iar pe 19 mai va fi organizată o seară literară, o întâlnire cu scriitori și poeți care au scris în operele lor despre comuna Palanca ori au activat în decursul timpului în această localitate. Pe 23 mai vor fi prezentate evenimentele din Primul Război Mondial reflectate în operele unor mari scriitori români și străini, iar pe 24 mai va fi proiectat filmul artistic „Pădurea spânzuraților”, cu scene filmate în comuna Palanca.

Seria evenimentelor se va încheia pe 28 mai, de Ziua Eroilor, când de la ora 13,00 vor avea loc, între altele, un ceremonial militar-religios închinat memoriei eroilor neamului și depunerea de coroane la monumentul lui Emil Rebreanu.