Membri marcanți ai UZPR în vizită pe Valea Muntelui

Neagu Udroiu, Petrică Pal, Adrian Paliștan, Doru Dinu Glăvan

Trei reprezentanți marcanți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), președintele organizației, Doru Dinu Glăvan, și jurnaliștii și scriitorii Neagu Udroiu și Corneliu Vlad au vizitat, la finele săptămânii abia încheiate, obiective culturale, istorice și economice din județul Bacău. Cei trei ziariști au fost invitați de Filiala „Marius Mircu” Bacău-Neamț a UZPR și au participat, cu o zi înaintea vizitei, la un eveniment cultural organizat în Bacău, la care au fost prezentate cele mai recente apariții editoriale semnate de Neagu Udroiu și Corneliu Vlad.

Vizita ziariștilor a început la Centrul de Cultură Rosetti Tescanu-George Enescu din Tescani, a continuat cu vizitarea unor obiective culturale din municipiul Moinești, din Comănești și din comuna Palanca și s-a finalizat la un proiect economic pus în valoare în comuna Ghimeș-Făget. Oaspeții au fost însoțiți de jurnaliștii Cornel Cepariu – președintele Filialei Bacău-Neamț a UZPR, Petru Done și Dorin Dodiță.

La Tescani, în țara Orfeului Moldav

La Tescani

Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu-George Enescu” se află în satul Tescani al comunei Berești-Tazlău și funcționează în fostul conac al unei mari familii boierești, Rosetti Tescanu. Construit la 1880, conacul a ajuns, la începutul secolului trecut, reședința familiei în care a intrat, prin căsătorie, și George Enescu și a fost încă de la început o gazdă bună pentru artiști și intelectuali, un adevărat salon al artelor. Este monument istoric și a aparținut soției muzicianului George Enescu, Maruca. Aici și-a petrecut compozitorul verile, între 1909 și 1946, lucrând câte trei-patru luni pe an, și tot aici a compus opera Oedip. În 1947, Maria Rosetti Enescu a donat casa și terenul statului român, cu condiția ca aici să fie găzduiți artiști. Casa a fost restaurată în 1970 și păstrează o parte din mobilierul original, inclusiv pianul la care lucra Enescu, dar și vioara compozitorului și câteva dintre obiectele care i-au aparținut.

Centrul Cultural din Tescani a fost înființat în 1990 și găzduiește manifestări culturale de ținută. Am vizitat Centrul în una din zilele în care acolo tocmai avea loc ediția 2020 a festivalului „Enescu -  Orfeul Moldav”. Tot la Tescani este organizată, periodic, și o tabără internațională de artă plastică.

Prin Moinești, în lumea lui Tristan Tzara

Corneliu Vlad și Doru Dinu Glăvan, la monumentul DADA

Următorul popas al jurnaliștilor a fost făcut la Monumentul DADA din Moinești, dedicat poetului Tristan Tzara, născut în acest oraș, dar stabilit ulterior în Franța. Tristan Tzara este cofondatorul mișcării culturale Dadaiste. Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moinești dinspre Bacău, la celebrarea a 100 de ani de la nașterea scriitorului și este opera sculptorului german de origine română Ingo Glass. Artistul a îmbinat ingenios literele „D” și „A” una în alta, astfel încât de oriunde ai privi monumentul poți citi cuvântul DADA. Ridicarea monumentului este strădania Societății Culturale „Tristan Tzara” din Moinești, condusă de regretatul profesor Vasile Robciuc.

Ziariștii s-au oprit, apoi, la un alt monument realizat în stilul curentului dadaist, la Moinești, numit chiar „Cavalerul Tristan Tzara” și realizat de sculptorul Giulian Dimitriu. Este, practic, o statuie în stil futurist, din oțel inoxidabil, care arată un personaj care seamănă a Don Quijote, dar care se înalță în zbor de pe calul său și care – spun cunoscătorii – incită la un dialog estetic.

La Palanca, sub semnul eroismului românesc

La Primăria Palanca, gazdele și oaspeții și-au dăruit cărți

După un scurt popas lângă Palatul Ghika, din Comănești, operă a arhitectului Albert Galleron, palat construit în 1880 în stilul baroc târziu, preluat recent de primăria orașului și în care funcționează Muzeul de etnografie și artă al localității, ne-am întâlnit cu primarul comunei Palanca și cu profesoara Liliana Atomulese, autoarea primului volum al unei interesante monografii a comunei, apărută recent. Primarul Adrian Paliștan le-a prezentat oaspeților așezarea pe care o păstorește de 16 ani și principalele realizări din mandatele sale și a venit, la întrebările ziariștilor, cu amănunte privind modul de viață al locuitorilor de aici și posibila reîntoarcere acasă a tot mai mulți săteni plecați la muncă în străinătate.

La mormîntul lui Emil Rebreanu

Adrian Paliștan și Liliana Atomulese ne-au fost apoi ghizi la Complexul monumental construit în zona mormântului eroului Emil Rebreanu, cel al cărui sfârșit tragic i-a servit fratelui său, Liviu Rebreanu, la scrierea celebrului roman „Pădurea spânzuraților”. Sublocotenentul Emil Rebreanu a dezertat din armata austro-ungară pentru a trece în zona românească a frontului din Primul Război Mondial, dar a fost surprins și condamnat la moarte prin spânzurare la 14 mai 1917. Mormântul său, din zona austro-ungară a frontului, a fost identificat în anul 1920 de căpitanul Procopiu Strat, iar la 7 septembrie 1921 Liviu Rebreanu a solicitat deshumarea și mutarea rămășițelor pământești în zona românească, unde se află și astăzi.

Vizitatorii pe care i-am însoțit la Palanca au intrat și în micul muzeu al Complexului monumental și s-au fotografiat lângă mormântul eroului și lângă obeliscul ridicat în onoarea sa.

Ziariștii au cerut informații despre acest complex monumental, dar și despre ruinele pichetelor grănicerești de pe fosta graniță cu fostului Imperiu Austro-Ungar, aflată alături.

La Ghimeș-Făget, pe tărâmul inițiativei private

La magazinul Degustarium, din Ghimeș-Făget

Am trecut apoi și noi fosta graniță, spre centrul comunei Ghimeș-Făget, unde se află sediul unui original și interesant proiect economic al familiei Pal, realizat cu sprijinul firmei Xilopal manageriată de membrii acesteia. Proiectul poartă numele „Degustarium” și este un magazin în care se aduc mereu produse realizate în gospodării de pe Valea Trotușului: sortimente de cașcaval, telemea și unt, feluri minunate de salamuri de casă, pâine cu cartofi frământată și coaptă tot în gospodăriile proprii, dar și licori obținute din fructe specifice zonei. Și nu numai.

Detalii despre proiect și despre alte realizări asemănătoare au fost oferite de Damian Pal, fiul familiei din Ghimeș-Făget, care se ocupă și de alte proiecte ale acestei familii și ale celor care au constituit în zonă o primă cooperativă pentru realizarea de produse montane specifice. Damian Pal a oferit detalii și despre alte inițiative ale familiei sale, precum Festivalul ouălor încondeiate de Paște sau Concursul anual de împodobire a bradului de Crăciun, dar și despre unele proiecte de viitor. Cu detalii a venit și seniorul familiei, Petrică Pal, un abil și carismatic om de afaceri care s-a afirmat deja în domeniul prelucrării lemnului și în construcții (este constructorul unor cochete de căsuțe de lemn), dar și inițiatorul unor proiecte pentru punerea în valoare a potențialului meșteșugăresc, turistic și cultural al zonei Văii Trotușului.

La obeliscul dedicat lui Emil Rebreanu

Reportajul a apărut și pe site-ul UZPR.

Dialog jurnalistic purtat, la Bacău, cu responsabilitate și încredere despre frică

Seria „Provocărilor colocviale”, manifestări organizate de Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, a continuat, la sfârșitul săptămânii abia încheiate cu o dezbatere pe tema „Despre frică, responsabilitate și încredere”, organizată în parteneriat cu Filiala „Marius Mircu” Bacău-Neamț a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Tema a fost inspirată de realitatea prin care trecem în condițiile pandemiei de coronavirus și nu numai, dar și de aparițiile recente, la Editura UZPR, a două lucrări scrise de doi titani ai gazetăriei Românești, Neagu Udroiu și Corneliu Vlad, care abordează principii și noțiuni legate de preceptele puse în dezbatere, și a interesantului volum de interviuri apărut recent sub semnătura jurnalistului băcăuan Marius Manta. La acest eveniment a fost prezent și Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR. Iar manifestarea a fost decorată muzical de interpretarea excepțională a unor arii din opere și operete a sopranei Andreea Simon.

La evenimentul, care a avut loc chiar în ziua în care am comemorat 12 ani de la trecerea la Cele veșnice a patronului spiritual al filialei din Bacău a UZPR, Marius Mircu, (4 septembrie) au participat subprefectul Narcis Jitaru, Dumitru Brăneanu – președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, membri ai Filialei „Marius Mircu” a UZPR, scriitori, oameni de afaceri, profesori și oameni politici băcăuani.

Moderatorul dezbaterii a fost actorul Gheorghe Geo Popa, directorul centrului de Cultură „G. Apostu”, caracterizat de președintele Filialei Bacău a UZPR, Cornel Cepariu, ca „un veritabil Ulise al culturii românești, vrăjit uneori de sirenele politicii, dar reîntors acasă pentru a apăra un perimetru cultural de excepție al României”.

Prima carte prezentată, scrisă de Neagu Udroiu, are titlul „Jurnalismul. Studenție fără frontiere” (vol. I-II), iar cea de a doua, semnată de Corneliu Vlad, „Cavalerii Noii Apocalipse. Nu vă fie frică!”. Alături de aceste lucrări a fost prezentat și volumul „Interviuri”, al jurnalistului și criticului literar băcăuan Marius Manta.

Cine dictează frica și cum o învingi

Neagu Udroiu

Ce este frica și cum se manifestă ea – s-a întrebat, de la început Neagu Udroiu – și ne-a amintit de două dintre vorbele care ne-au rămas din înțelepciunea poporului român: „frica păzește bostănăria” și despre ceea ce cred românii că ar fi „un om cu frica lui Dumnezeu”. Dar – a subliniat vorbitorul -, frica este asimilată cu teama, cu riscul, și a lansat două motive de meditație: „cine dictează frica și, evident, cum izbândești în lupta cu propria frică”. Astăzi – ne-a mai spus Neagu Udroiu -, alături de noțiunea de „frică” stă și aceea de „criză”. Chiar presa internațională este adesea făcută „din frica de a nu pierde”, prin imboldul ieșirii în stradă să te bați până la capăt pentru victoria ta”. Autorul celor două noi volume despre jurnalism a venit și cu exemple din filmul „Cetățeanul Kane”, dar și din istoria unor celebre publicații internaționale și din evoluția unor celebri ziariști, precum Pullitzer, și a explicat cum s-au confruntat ei cu sentimentul de frică și cum au tratat situațiile generatoare de frică, precum situația conflictuală dintre SUA și Cuba. Un alt exemplu folosit a fost cel al scandalului politic și al succesului mediatic numit generic „Watergate”. La final, Neagu Udroiu a subliniat responsabilitatea pe care o are jurnalistul atunci când abordează un subiect, în special în a argumenta temeinic orice afirmație, ceea ce presupune a aplica regula de aur a acestei meserii: documentarea din cel puțin trei surse.

„Lucrarea mea pornește de la faptul că un ziarist trebuie să aibă mentalitate pozitivă. Este o temă cu care am luat contact de mai multe ori de-a lungul anilor, pornind de la un adevăr: când am intrat în jurnalistică nu am avut ce să citesc. Astfel am vrut să scriu cărțile pe care le-aș fi citit atunci când învățam meserie. Lucrarea este un amestec de istoria presei în lume (despre istoria presei de la noi am scris anterior alte trei volume), de teoria presei și de practica presei. Am vrut să ilustrez ce face un om care lucrează în acest domeniu”.

Neagu Udroiu

Politicienii și mass-media pot induce frica

Corneliu Vlad

Corneliu Vlad a început să-și scrie cartea prezentată în Bacău acum vreo zece ani, dar a publicat-o abia acum, pentru că a constatat că se potrivește foarte bine analizării situației actuale din ceea ce el însuși a numit „această pseudo-pandemie”. Dar cartea nu spune nimic despre Covid-19. Autorul a spus că a pornit de la zombii pe care i-a sesizat de-a lungul anilor în discursurile politice: criza, terorismul, pandemiile, încălzirea planetei etc. Și a ajuns la concluzia că interesele politice, geopolitice și economice au rolul lor în astfel de situații. Dar și la convingerea că frica trebuie dimensionată în funcție de gravitatea fenomenului. Ea poate fi influențată și de politicieni și de mass-media. Iar dacă până acum „ne-am speriat”, de acum încolo „trebuie să sperăm”.

„Abordez în cartea mea panica, isteria colectivă care a cuprins omenirea în condițiile așa-numitei pandemii de coronavirus. Dar sunt și alte momente ale istoriei noastre recente în care am avut parte de provocări de frică, de panică, făcute chiar prin mass-media, precum cele de la evenimentele din 1989. Frica este un fenomen experimentat politic și geopolitic din ce în ce mai mult, inclusiv cu ce se întâmplă acum, în pandemie, o situație parcă făurită cu mâna și parcă pusă în scenă în detaliu.”

Corneliu Vlad

Cornel Cepariu

Jurnalistul și criticul literar Marius Manta crede că frica nu trebuie să fie totdeauna înrobitoare. „Ea spune autorul cărții de interviuri prezentată - poate fi și izbăvitoare, în condițiile în care găsești calea și varii resurse de a o învinge. Nici cartea mea nu este o consecință a pandemiei, ci doar un crez că societatea poate fi reorientată și spre valorile spirituale, nu doar spre cele materiale”.

„Am ales special tema acestei manifestări în condițiile în care tocmai traversăm o perioadă în care și frica, dar și responsabilitatea și încrederea sunt tot mai evidente – a conchis Corneliu Cepariu. Iar invitații noștri nu sunt străini de Bacău și chiar de locul în care am organizat manifestarea. În plus, Neagu Udroiu a anticipat ceea ce se întâmplă în prezent cu noi cu o carte intitulată «Guttemberg sau Marconi», în care prefigura o situație de astăzi: dispar presa scrisă și cartea tipărită sub avalanșa noilor tehnologii ale comunicării? Și aceasta era o expresie a fricii de viitor. Corneliu Vlad a cunoscut aromele dulci-acrișoare, dar și pestilențiale ale politicii mondiale. Ce spune domnia sa în carte, cu detașare, pare incredibil, dar acolo vorbește un om responsabil și cu multă experiență jurnalistică”.

„Am venit la Bacău cu doi titani ai lumii informațiilor. Neagu Udroiu este unul dintre cei mai mari istorici ai presei care mai sunt în viață. Iar Corneliu Vlad are o vastă experiență de jurnalist de informații externe, care a dat ocol Pământului. Cu Editura UZPR, sub auspiciile căreia au apărut și cărțile lor prezentate aici, am scos deja o producție importantă de volume scrise de jurnaliști și nu numai. Uniunea noastră are, însă, și alte activități și proiecte dedicate dialogului cu publicul. Milităm pentru un jurnalism făcut cu credință. Milităm și pentru ca presa românească să fie susținută de acum cu bani publici și nu subvenționată, așa cum se întâmplă în toate țările democratice, să nu mai fie căpușată de grupuri de interese. Nu este ușor, dar milităm pentru aceasta și nu ne este frică.”

Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR

Soprana Andreea Simon

Reportajul a apărut și pe site-ul UZPR: 

https://uzp.org.ro/37877/dialog-jurnalistic-purtat-la-bacau-cu-responsabilitate-si-incredere-despre-frica/