Cât de liberă mai este presa astăzi?

Ziua de 3 mai a fost dedicată, în 1993, de Adunarea Generală a ONU ca „Zi mondială a libertății presei”. Pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Evenimentul vizează un fenomen tot mai prezent în viața comunităților: îngrădirea libertății presei și manipularea informațiilor, dar și confundarea presei cu mijlocele de socializare.

În acest an, cea de-a 26-a ediție a Zilei Mondiale a Libertății Presei are tema „Mass-media pentru democrație: Jurnalism și alegeri în timp de dezinformare” și dezbate provocările actuale cu care se confruntă mass-media în alegeri, împreună cu potențialul ei în sprijinirea proceselor de pace și de reconciliere.

Este o ocazie de a informa cetățenii despre încălcările libertății presei. În zeci de țări din întreaga lume publicațiile sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.

Anul trecut, ActiveWatch, organizație care militează pentru comunicare liberă în interes public, a lansat Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România, care observă că la noi s-au conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, însă, rămâne un mister dispariția aproape până la extincție a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și de simpatii politice.

Ziua mondială a libertății presei reprezintă și un prilej de a aduce un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în timpul exercitării profesie. Și exemplele sunt tot mai numeroase.

Sărbătoarea presei, printre candele aprinse

Aș fi vrut să-mi salut astăzi, 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei, cu jovialitate toți confrații care trudesc pe frontul „pârdalnicei meserii de jurnalist” - pentru a-l parafraza pe Tudor Arghezi. O fac, dar înnegurat, după ce doar cu trei zile în urmă zece jurnaliști au fost uciși, iar alți șase au fost răniți în două atentate în Afganistan, în care au murit și alți 27 de oameni, opt fiind militari români. Despre ce sărbătoare a presei să mai vorbim?

Marcarea Zilei Mondiale a Libertății Presei se face de 25 de ani, din 1993, și reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-media, dar şi pentru a aduce un omagiu ziariştilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia. În ultimul deceniu doar, aproape 1.000 de ziariști din îngtreaga lume au fost uciși. Unii în focarele cunoscute ale unor veritabile războaie, alții în cofruntări civile directe, iar alții au căzut sub acțiuni mafiote.

Vorbim despre moartea fizică, dar lipsirea de libertate pentru presă este similară cu o astfel de moarte. Conform unui clasament mondial întocmit de organizația Reporters sans Frontieres (RSF), România ocupă, după acest criteriu, doar locul al 44-lea din 180, cu un scor de 23,65, la mare distanță de primele clasate – Norvegia (7,63), Suedia (8,31), Olanda (10,01), Elveția, Jamaica, Belgia, Noua Zeelandă etc. E drept, față de 2017 România a mai urcat în clasament două locuri, dar la noi motivele acestei plasări rămân, în monitorizarea RSF, tot politizarea excesivă a presei, mecanismul financiar corupt, aservirea agendelor editoriale intereselor patronatului și infiltrarea în redacții a agenților unor servicii. Și nu sunt singurele exemple.

La mulți ani, jurnaliști, oriunde vă veți afla!

Presa liberă este esențială pentru funcționarea unei democrații

• declarația Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, în numele Uniunii Europene (UE), cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei - 3 mai 2017

Federica Mogherini

Presa liberă este esențială pentru funcționarea unei democrații. Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei într-un context dificil pentru jurnalism. Libertatea de exprimare și libertatea presei fac obiectul unui număr tot mai mare de atacuri în întreaga lume.

O mass-media liberă, diversă și independentă este indispensabilă pentru promovarea și apărarea democrației la nivel mondial. O presă liberă și libertatea de exprimare se numără printre elementele care stau la baza democrației, contribuie la asigurarea unor societăți stabile, favorabile incluziunii și rezistente și pot juca un rol în atenuarea tensiunilor și a conflictelor. UE sprijină punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prevede asigurarea accesului universal la informații și protecția libertății de exprimare.

Sprijinirea unui jurnalism independent, calitativ și etic este esențială. Prin facilitarea liberei circulații a informațiilor de calitate și bine documentate cu privire la chestiuni de interes public, precum și prin rolul său de "câine de pază” al intereselor cetățenilor, mass-media independentă stă la baza democrației participative și reprezintă un instrument de responsabilizare a guvernelor pentru acțiunile lor. UE se asigură că respectarea libertății de exprimare este integrată în toate politicile și programele sale de dezvoltare. În special, UE finanțează în țările terțe proiecte specifice menite să contribuie la consolidarea calității jurnalismului, a accesului la informațiile publice și a libertății de exprimare. Începând din iunie 2015, UE a sprijinit, în cadrul programului său pentru granturi cu valoare redusă, cel puțin 45 de apărători ai drepturilor omului aflați în pericol, care promovează respectarea dreptului la libertatea de exprimare.

UE condamnă creșterea numărului de încălcări ale drepturilor jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-media, precum și a numărului de amenințări la adresa lor atât în mediul online, cât și în afara acestuia. Este datoria tuturor statelor să își îndeplinească obligațiile asumate la nivel mondial privind protejarea libertății de exprimare și siguranța jurnaliștilor, prin asigurarea unui cadru juridic favorabil și prin aducerea în fața justiției a tuturor celor vinovați de atacuri împotriva jurnaliștilor. UE se opune în mod constant, atât în cadrul contactelor bilaterale cu țările terțe, cât și în cadrul forurilor multilaterale și regionale, oricărui act legislativ, oricărei reglementări sau presiuni politice care limitează libertatea de exprimare și ia măsuri concrete pentru a preveni atacurile împotriva jurnaliștilor și a bloggerilor și pentru a răspunde acestor atacuri.

Orientările UE privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate în 2014 (și modalitățile de punere în aplicare continuă a acestora), reafirmă hotărârea UE de a promova libertatea de opinie și de exprimare ca drepturi care trebuie exercitate de către oricine și oriunde, pe baza principiilor egalității, nediscriminării și universalității, prin orice mijloace de comunicare și fără a ține seama de frontiere.