Centenarul Unirii Basarabiei cu România omagiat de un băcăuan la Constanța

Vicepreședintele filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor, col. (r) Mihai Purcaru a participat recent la Constanța la Conferința națională „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), primul pas spre Marea Unire”. Tema prezentată a fost un scurt rezumat al lucrării sale „Basarabia pământ românesc – 100 de ani (27 martie 1918 – 27 martie 2018”, apărută anul trecut la Editura Magic Print din Onești.

La eveniment au mai prezentat comunicări și intervenții arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, dr. Ioan Constantin – membru al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului - și conf. univ. dr. Constantin Claudiu Cotan - de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Au fost prezenți, de asemenea, prof. univ. dr. Gheorghe F. Anghelescu de la Centrul de Cercetări Științifice Interdisciplinare „Dumitru Stăniloae” al Universității Valahia din Târgoviște, lect. Univ. dr.Florin Spanache și asist. Univ. dr. Ionuț Gh. Chircalan.

„Suntem în luna martie 2018 – a spus, în debutul cuvântului său col. Mihai Purcaru -, anul Centenarului Marii Uniri, luna în care în urmă cu 100 de ani, pe 27 martie, Basarabia se unea cu patria mamă. A fost o zi de mare însemnătate pentru istoria neamului românesc. Am vrut și eu să omagiez acest eveniment istoric printr-o scriere, o carte premiată cu medalia de aur la manifestarea promoțională europeană Euroinvent, Iași 2017, dar care a fost prezentată și la un târg de carte de la Chișinău, în același an, apoi lansată și în municipiul Moinești și prezentată și la o reuniune a fostelor cadre ale Comandamentului Armatei a Treia de la Craiova, unde am lucrat și eu”.

Vorbitorul a scos în evidență și cu acest prilej acțiunile de luptă ale Diviziei 1 blindate române pentru eliberarea Basarabiei, puțin făcute cunoscute în lucrările militare de specialitate. Autorul consideră că Divizia 1 blindată, sub conducerea generalului Ioan Sion, a fost vârful de lance al Corpului 54 de armată german în acțiunile operative ale acestuia în nordul Basarabiei, în 4 – 11 iulie 1941. De asemenea, autorul a precizat din nou că prin cartea sa a dorit să combată antiromânismul manifestat în prezent atât în Basarabia, cât și în Ucraina, tezele mincinoase din unele manuale de istorie și din alte lucrări făcute publice.

Primul mare pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ștefan cel Mare din Slănic Moldova

Biserica Mănăstirii Sf. Ștefan cel Mare

Sâmbătă și duminică (1 și 2 iulie), în Slănic Moldova are loc prima ediție a pelerinajului la Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt, așezământ ortodox de pe Dealul Bolovanu. Cu acest prilej, la mănăstire vor fi depuse sfinte moaște, de la Episcopia Tomisului, aduse de părintele Adrian Bud, preot în Mangalia acum, dar care a trăit o perioadă în Slănic Moldova, iar la eveniment sunt așteptați și Înaltpreasfințitul Ioachim Băcăuanul, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și Înaltpreasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Din amănuntele furnizate de organizatori am reținut că mănăstirea este situată la o altitudine de 900 de metri, la aproximativ șase kilometri de stațiune. Inițiatorii și susținătorii principali ai construcției au fost doi cetățeni americani, Catinca și Vasile Gavrilă, originari din Borzeștiul lui Ștefan cel Mare. Episcopia Romanului a dat binecuvântarea pentru înființarea mănăstirii cu obște de călugări și a întocmit formele necesare în anul 2000, când s-a deschis șantierul pentru începerea lucrărilor. Hramul bisericii este „Sfântul Ștefan cel Mare”, iar al paraclisului „Schimbarea la Față”. Pictura în frescă a bisericii a fost făcută de Vică Lichi, din Comănești.
Slănic Moldova a apărut, astfel, în ghidul mănăstirilor din Moldova în anul 1999.

După moartea soției sale, în anul 2003, ctitorul Vasile s-a călugărit și a primit numele de Veniamin. Pe 4 martie 2006 a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat alături de soția sa în biserica mare.

„Împreună cu părintele stareț, Protosinghel Daniel Leonte, promovăm această manifestare pentru că Slănic Moldova poate deveni atracție și pentru turismul religios.”

Gheorghe Baciu, primarul orașului stațiune Slănic Moldova