Se afișează postările cu eticheta Regiunea Nord-Est. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Regiunea Nord-Est. Afișați toate postările

miercuri, 23 octombrie 2019

Moldovenii, primii în zootehnie


Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Bacău, a realizat, în anul 2018, conform datelor făcute publice de Institutul Național de Statistică, cea mai mare producție zootehnică din țară: 18,7% din total. Regiunea noastră este, de altfel, una dintre puținele zone din țară în care în 2018 au fost înregistrate cele mai mari producții agricole. Astfel de producții au mai fost numai în regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est.
Din totalul producției agricole vegetale naționale, Regiunii Nord-Est i-au revenit 14,9 procente (locul al treilea după Regiunea Sud-Muntenia (20,3%) și regiunea Sud-Est (19,1%).
Indicele producției ramurii agricole în anul 2018 față de anul 2017 a fost 107,2% pe total, 111,5% la producția vegetală și 97,4% la producția animală. Iar valoarea serviciilor agricole a contribuit cu 1,4% la valoarea producției ramurii agricole la nivel național, în anul 2018.
Dar, anul trecut producția vegetală a înregistrat creșteri cuprinse între 20,1% în Regiunea de Dezvoltare Vest și de 2,3% în Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov. La producția animală, s-a înregistrat creștere numai în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+0,8%). Scăderile la producția animală s-au situat între 22,4% în Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov și 1,3% în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

luni, 24 decembrie 2018

Crăciun cu o poveste statistică


M-am întâlnit, aseară, ce-i drept cam pe întuneric, cu Moș Crăciun. Părea vesel nevoie mare și parcă îmi zâmbea cam cu înțeles. L-am tratat în același mod, cu voie bună: Moș Crăciun e întotdeauna special și nu m-a uitat niciodată.
Sacul Moșului încă nu era chiar gol și am fost curios să văd ce mai e pe acolo. Mare mi-a fost mirarea să văd un pachet de promisiuni pentru toți moldovenii din Regiunea Nord-Est pentru următorii patru ani. Hm! – mi-am zis în barbă, deși numai Moșul avea așa-ceva. Să fi intrat săracul Crăciun în politică, de vine cu promisiuni în chip de cadouri? M-am liniștit, însă, când am văzut că pachetul era plin cu… principalii indicatori economico-financiari în profil teritorial până în 2022, de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Numai de statistică nu am avea nevoie chiar de Crăciun – am gândit, înciudat -, dar când am văzut că primul indicator scos din cutie era Câștigul salarial mediu brut lunar (lei/salariat) am rămas pironit locului, pentru că arăta… apetisant. Păi dacă la nivel național câștigul va crește de la 3.223 de lei în 2017, la 5.904 lei (net 3.585), în regiunea noastră creșterea e de la 2.814 la 5.055 de lei (net 3.063). E drept, nu va ajunge ca în București-Ilfov la 8.013 lei (net 4.890), dar de cifra 13 parcă e mai bine să te ferești. Și, apoi, la noi parcă e mai mult decât se arată în Regiune Sud-Est, adică doar 4.834 de lei (net 2.924). De, în Moldova banii vor veni pe… Autostradă!
N-am mai stat la amănunte cu Moș Crăciun, era și el obosit de atâta alergătură. Am luat cadoul și am plecat acasă, unde l-am redeschis imediat. Nu mai e timp acum să descriu ce am mai văzut acolo, dar promit că voi reveni cu detalii cât de curând.
Să avem Sărbători cu bine!

miercuri, 10 octombrie 2018

Regiunea Nord-Est România la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor 2018

In perioada 8-12 octombrie 2018, o delegatie formata din reprezentanti ADR Nord-Est si ai Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est participa la Saptamana Europeana a Regiunilor si Oraselor, editia 2018, ce are loc la Bruxelles si care constituie ocazia pentru orasele si regiunile europene sa-si prezinte capacitatea de a produce crestere economica si locuri de munca, de a implementa Politica de Coeziune a Uniunii Europene si de a sublinia importanta nivelurilor locale si regionale in buna guvernanta a Uniunii Europene.
Schimbul de bune practici in dezvoltarea economica si incluziunea sociala, cooperarea transfrontaliera, parteneriatele public-private, inovarea regionala si dezvoltarea locala initiata de comunitate sunt cateva dintre diversele subiecte abordate in cadrul a peste 100 de workshopuri, dezbateri, expozitii si evenimente de networking la care se asteapta ca vor participa peste 6.000 de participanti.
 
Sub egida acestor manifestari, in data de 9 octombrie 2018, ADR Nord-Est a organizat evenimentul intitulat „Multi-partner cooperation formulas and their impact on territorial development", in cadrul parteneriatului Alliances4development, alaturi de regiunile Silezia (Polonia), Olanda de Nord (Olanda), Aragon (Spania), municipiul Suleymanpasa (Turcia).

La eveniment au participat peste 90 de practicieni in domeniul politicilor europene, reprezentanti ai institutiilor nationale, regionale companiilor private, institutiilor financiare si asociatiilor europene ale regiunilor partenere. Organizarea acestui eveniment in sediul ADR Nord-Est de la Bruxelles a reconfirmat, la nivelul institutiilor europene participante, importanta pe care ADR Nord-Est o acorda procesului de operationalizare a Strategiei pentru Cercetare si Inovare Regionala prin Specializare Inteligenta, RIS3 Nord-Est conceputa ca un instrument necesar pentru realizarea unor investitii eficiente si eficace, in materie de cercetare, dezvoltare si inovare prin Regio - Programul Operational Regional 2014-2020.
 
Cel de-al doilea eveniment organizat de ADR Nord-Est in data de 11 octombrie 2018 va crea cadrul necesar facilitarii unui dialog structurat intre delegatia de reprezentare a Regiunii Nord-Est si experti ai Comisiei Europene cu privire la viitorul Uniunii Europene si al noii perioade de programare. Delegatia Regiunii Nord-Est este condusa de Dl Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est, presedintele CDR Nord-Est, Dl Maricel Popa (presedinte al Consiliului Judetean Iasi) si Dl Ionel Arsene, Presedintele Consiliului Judetean Neamt, in calitate de vicepresedinte CDR Nord-Est.
Participarea la Saptamana Europeana a Regiunilor si Oraselor constituie, pentru delegatia Regiunii  Nord-Est, oportunitatea sa intre in contact cu institutii corespondente pentru viitoare colaborari si propuneri de proiecte si sa afle ultimele noutati despre viitorul Uniunii, despre bugete, procese si proceduri, dar mai ales despre metode practice de a trece peste bariere administrative, birocratice sau de guvernanta.

luni, 7 august 2017

De ce nu mai vin investitorii străini la noi



La noi, adică în Regiunea Nor-Est, adică în Moldova și, mai precis, în județul Bacău, investitorii străini se cam codesc să vină. Toată lumea se întreabă de ce. Ne-au plecat meseriașii, adică oamenii calificați în multe dintre meserii – spun unii. S-a scumpit și la noi forța de muncă - spun alții. Autoritățile nu par interesate să creeze condiții pentru a atrage investițiile străine – se aude uneori.
Bacăul a fost, cândva, un fel de patrie a producției în sistem lohn. A fost și patria croitoreselor, iar Centrala confecțiilor era înființată, pe acest motiv, în Bacău. Această industrie a atras mulți investitori străini. Au venit și la noi cei cărora le-a făcut cu ochiul de aurul verde, pădurile și lemnul din ele. Au încercat Siretul cu degetul și niște agricultori de prin lume, dar cu timpul numărul lor s-a rărit. Cu puțin timp în urmă ne-am speriat (noi, poporul, pentru că unii industriași chiar s-au bucurat!) că un renumit fabricant de îmbrăcăminte, proprietarul unui renumit brand internațional, ar fi renunțat la aproape 800 de angajați băcăuani și a închis fabrica. Dar, slavă Domnului, a fost doar o sperietură: același vestit confecționer a anunțat că a reluat producția în Bacău, în altă locație.
Scriam, recent, în acest ziar, despre concluziile unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini, făcut împreună cu Academia de Studii Economice. Studiul arăta de ce în Regiunea Nord-Est sunt cele mai puține investiții străine directe din România, doar 2,6% din total, față de săraca Regiune Sud-Vest cu 3,4% sau de Regiunea Sud-Est cu 4,5%, pentru a nu mai vorbi de celelalte cu mult mai multă pondere, și mai ales de București-Ilfov cu 59,3% din total. Cauza principală descoperită? Infrastructura de transport precară.
De aici, știu câte și ce fel de comentarii veți avea.